Dacă „Arta este o linie ce se întinde în jurul gândurilor tale”, în viziunea pictorul austriac Gustav Klimt, atunci sculptura este o cale ce oferă formă acestei linii impalpabile. Sculptorul este acel ce înțelege silueta lumii și poate să o întruchipeze în forme unice, grație sensibilității sale creatoare, virtuozității și vigorii măiestriei sale. Sculptura, ca formă unică în spațiu, prezintă o artă sinergetică, un țesut din materie și spirit, care ne inspiră, ne încântă și ne provoacă să gândim, să fim mai buni.
Pavel Obreja, lăsându-se condus de frumusețea formei, a îndrăgit irevocabil sculptura. Pentru artist, sculptura este sursa sa de liniște sufletească. Pavel Obreja susține că atunci când modelează ceva, se simte într-o lume paralelă, într-o lume a formelor, a umbrelor și a luminilor.
Sculptorul s-a născut pe 2 aprilie 1991, în satul Valea Perjei, raionul Taraclia, iar de sculptură a fost pasionat din adolescență. După 4 ani petrecuți la școala de muzică, a înțeles că dragostea lui adevărată este sculptura, această conștientizare l-a determinat să-și înceapă studiile la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, urmate de licența și master – la Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, ca în prezent, să-și continue ucenicia la programul de master al Academia de Arte din Kiev. Marcat de predecesori, Pavel Obreja admiră creația sculptorilor basarabeni: Lazăr Dubinovschi, Alexandru Plămădeală și Lev Averbuh, dar îi prețuiește mult și pe sculptorii de anvergură ca Michelangelo, Lorenzo Bernini și August Rodin.
Sculptorul, plin de râvnă și zel, modelează continuu, sculptura îi oferă mereu ceva nou, precum spune el însuși: „ceva care te impune să faci cum gândești și să gândești ceea ce faci”. Sculptura în bronz rămâne una dintre atuurile sale, bronzul fiind materialul său preferat. Cu toate acestea, îi place și procesul de creare a modelelor în ceramică sau gips. Realizarea unei opere îi poate lua de la câteva săptămâni, până la luni întregi de muncă, în dependență de complexitate. Orice lucrare a sculptorului începe cu o schiță de proiect, după care urmează modelarea figurinelor din plastilină, apoi, în faza finală, opera este turnată în bronz.
Tânăr, dar ambițios, artistul a devenit titularul Uniunii Artiștilor Plastici în anul 2021. Creația sa a fost înalt apreciată la expozițiile de grup „Noi: tineretul creator” și „Saloanele de Primăvară” ale Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, la expozițiile Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, la expoziția de grup de la Centrul „Burganov” din Moscova, precum și la expoziția „Pod de artă peste Prut” de la galeria „Alexandra’s” din București. Pavel Obreja a fost câțiva ani consecutiv premiantul al expoziției-concurs „Noi: tineretul creator” cu sculpturile „Pruncucidere”, „Cătălina” și „Tandem”. Și, firește, pentru chișinăuieni este cunoscut și îndrăgit – grupul sculptural a celor doi îndrăgostiți de pe strada pietonală, realizat de artist în cadrul proiectului „Sculpturi care te privesc în ochi”.
Preocupările față de trecutul istoric l-au determinat pe Pavel Obreja să creeze numeroase sculpturi pe tematică istorică. Recent, a elaborat un set de șah ce înfățișează „Bătălia de la Vaslui”. Inspirația i-a venit când a decis să creeze plastică mică – miniatură. De la concept, la idee, apoi, a trecut treptat la realizarea pieselor. Prima figurină a fost bustul lui Ștefan cel Mare, apoi, a soției sale, urmată de ofițeri, etc. Ineditul set de șah a stârnit o reacție fabuloasă din partea publicului, uimind prin meticulozitatea cu care a fost compus, dar și prin măreția pe care o prezintă.
O latură forte în repertoriul artistului este portretul. Pe bune, Pavel Obreja este unul dintre cei mai talentați portretiști din pleiada generației sale. Firește că portretele turnarea în bronz sunt în prioritate, pentru că acest material îi întruchipează perfect viziunea creatoare. Cităm, în acest șir de idei, splendidele portretele în sculptură ale lui Corneliu Baba, Cătălina, Grigore Stamati, Aurel Băieșu, Dumitru Macovei, Alexei Vidrașco ș.a..
Sculpturile care ne-au atras atenția sunt „Tandem” și „Evadarea lui Mercur”. „Tandem” reprezintă o figură feminină stilizată care ține într-o mână un bec, iar cu cealaltă își prinde șuvițe de păr, aceasta reprezintă geniul dotat atât cu energii creative, cât și cele distructive. Sculptura „Evadarea lui Mercur” este o lucrare cu o tentă personală, ea prezintă simbolic libertatea cunoașterii, libertatea lumii. Iar plasticitatea, dinamismul și motivul intonat pedalează idea unei libertăți geografice, unui universalism, de parcă spune că nu trebuie să fim legați de un loc, căci schimbarea este cheia inspirației.
Chiar dacă Pavel Obreja explorează zona figurativului, sculpturile sale au o tentă plastică excentrică, dinamică și vibrantă. Încântă faptul că sculptorul explorează subiecte vaste și că cu o precizie virtuoasă mânuiește un material nobil, extrem de complex. Plin de zel, artistul susține că trebuie să creăm mereu, chiar și atunci când avem zile mai rele, pentru ca procesul creativ să nu fie stagnat de dispoziția noastră, ci să fim creatori liberi.
Creația sa în unicitate poartă o notă lirică, ușor romantică. Lucrările sale îmbină „consonanța spiritului” cu „mișcarea vieții”, debordând un fel de vitalitate interioară, ce ține de puterea sufletească. Pavel Obreja susține că sculptura te face să gândești tridimensional, să privești tridimensional. Creația sa reușește să ne vorbească prin tăcere, iar nouă nu ne rămâne nimic mai mult decât să o ascultăm.
