Există epoci în care gesturile își pierd conținutul și rămân doar ritualuri – iar ritualurile, golite de sens, tind să se înmulțească. Nu pentru că

Așa cum Simone de Beauvoir are grijă de mama sa înainte să moară și descrie toată perioada aceea într-un roman autobiografic, O moarte foarte ușoară

În noul său volum de poeme, Zonă de frontieră (editura Nemira, colecția „Vorpal”), Alexandru Vakulovski împletește, într-o manieră cât se poate de organică, două teme

Priveghiul a început pe la șapte seara, într-o lumină lăptoasă. Familia Arnăutu, așa cum era de așteptat, încă nu era gata. Trebuia să mergem în

Adevărurile pe care ne temem să le numim Silvia Goteanschii: „Când ajung acasă de la muncă, îmi schimb hainele, nu caracterul” Dragă Silvia, circulă pe

uzina metalurgică din Rîbnițaînghite soarele prin țevile de fumrâuri dezlânate de vifori și viforoaiceurgisesc merele coapte, uscându-leînainte de a le cunoaște gustulsimfonia lui Porumbescu țipă

Pornind de la faptul că într-un carnet medical sunt înregistrate stările de sănătate fizică ale unui pacient, supravegheat de medic, cartea de poezii a Nadejdei

dintr‑odată am avut certitudineacă îngerul meu păzitorm‑a părăsita pus pixul laptopuloriginea și periuța de dințiîn rucsac(a băgat acolo și resentimentelefață de mine PĂCĂTOASA!)și‑a scuturat noblesse

„Nu trebuie să vorbiți doar despre mari dezastre”, spunea „vecinul nostru Alfonso” (p. 51). Și Ilya Kamensky a ales să vorbească despere destinele unor oameni