Îi văd spatele
Respirația mi se îngreunează
Nu știu ce să fac
Să cobor scările
Sau să mă duc în cameră
El intră în bucătărie
Și eu repede mă strecor în odaia mea
Holul mi se pare interminabil
Ușa bucătăriei vine după mine
Răsucesc cheia de două ori
Și îi aud pașii, scârțâitul podelei
Vreau la baie
Nu am fost de dimineață
Mă întreb de unde vine
I‑am văzut doar spatele
Îmi este o frică nebună
Era el cel care.
Fac pipi în ligheanul negru.
O café à la Cioclea sau de ce plâng… chitarele
Dumitru Dan Maxim
