(Elevă în anul II de colegiu)
E‑atât de simplu, dar atât de greu,
Simt bucurie, dar și neajuns,
Aș vrea să văd o cale spre mister,
Dar parcă totul rămâne nepătruns
Nu cred că sunt nefericită,
Deși mă simt atât de‑ndurerată.
Oh, Doamne, spune‑mi ce să fac
Să simt că nu am fost uitată.
Zdrobește‑n mine orice‑amărăciune,
Adună bucățele din ceea ce‑am rămas,
Se ține trainic inima‑mi la Tine
Când fac spre Tine următorul pas.