Un erou printre editori

Gheorghe Erizanu este un om obișnuit, care scoate cărți, face jurnalism și scrie despre cărți cu firescul cu care cultura ne apropie de oameni. Iar oamenii obișnuiți „ascund în cotidian curajul și‑l expun în situații extreme”. Cea mai recentă carte, Și-am să devin erou. Texte egoiste, este o probă de curaj și o explorare a cotidianului ultimilor ani: cu un Chișinău apocaliptic și larvar, ca „o bortă a pământului”, cu sate părăsite, cu scrisori ascunse și iubiri care nu au mai fost, cu piață de carte, campanii electorale, pandemie și război. Să nu vă lăsați păcăliți de subtitlu, textele egoiste nu sunt literatură de sertar, ci incursiune lucid‑amară în (i)realitatea imediată!

Stilul său minimalist, cu observații precise și intuiții fulgurante, amintește de reportajele lui F. Brunea‑Fox de acum unsprezece decenii despre „simple întâmplări” cu marginali, excluși, oameni ai periferiei sau refuzați ai sorții. Dar blogogramele lui Gheorghe Erizanu sunt mai mult decât un exercițiu jurnalistic sub presiunea deadline‑ului, sunt incursiune în istorie, sunt aplecare spre cultură, sunt memorie afectivă, sunt fâșii de viață așa cum e ea. Atunci când scrie, jurnalistul și editorul de carte își schimbă neîncetat locurile, iar realitatea e prinsă în cadre largi prin ochii jurnalistului și analizată microscopic prin ochii omului care ne aduce cartea.

Secvențe egoiste: Investiția în cultură e mai profitabilă decât cea în agricultură, Scuarul Ghibu, Romancierul de export, Cine și cum scrie istoria, Cine va purta uniforma școlară, Cultura e un bun comun, O țară bogată, monșer, Pleacă câinii din Republica Moldova, Satele au rămas fără bețivi, La chemat fete, Optimiștii rămân, Vara în care procurorul avea ochii verzi, tzara mea, Trompetele îngerilor, Președintele și cavalerul, Muzeul literaturii române e închis. Nu deranjați, Boierii pandemiei și numărătoare de frați, Sub pod, Oamenii mici, Cum apar iluminații, Metoda Katz, O carte în așteptare. Citim împreună, Arta în vremuri de război, Și-am să devin erou.

Ca jurnalist, Gheorghe Erizanu scrie o proză minimalistă, de atitudine, iar ca editor are curajul de a pune prețul corect pe coperțile cărților pe care le scoate la Editura Cartier. Pe o piață de carte în care hârtia este tot mai scumpă, iar cititorii sunt tot mai puțini, acest lucru, care ține de firescul culturii, îl face pe Gheorghe Erizanu un erou.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Antonio Tabucchi

„Viaggi e altri viaggi”

Spoon River între Carpați În județul Maramureș, zona carpatică din nord-vestul României, se află bisericile vechi declarate Patrimoniul Mondial UNESCO. Mai austere decât mânăstirile din

Noutăți
Valeria Coțofană

Ce ne face demni de a fi iubiți?

De la o vârstă foarte fragedă ne întrebăm: „Ce ar trebui să fac pentru a fi iubit?” Învățăm că notele bune, realizările academice și performanțele

Noutăți
Yavuz Özdem

Pseudocertitudine

Yavuz Özdem, născut în 1956, la Elazığ, este poet și eseist turc. Locuiește la Istanbul. A predat o perioadă în învățământul public și privat. Poeziile

Noutăți
Maria Pilchin

Călătoria spre centrul cărții

Invizibilii de Ioana Pârvulescu pune în discuție lectura fără să transforme acest act într-o lecție moralizatoare. Autoarea urmărește, prin experiența ficțională a Laurei, felul în

Noutăți
Anda Vahnovan

Worry box

spre Worry box‑ul din școalăcopiii se îndreaptă pe furișcum ne strecurăm și noila ușa psihiatrului fâșiile înguste de hârtiepar pomelnice bisericeșticompletate neîndemânatic„de ce nu mă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *