Pieptul tău

M-aș pune
Un pic să dorm
Pe pieptul tău
Să mă acoperi
Cu frunzele toamnei
Ce cad
Ruginii
Cu foșnet infernal
De dor
Aș vrea
Să te strâng la piept
În timp ce îmi mângâi
Obrazul
Cu respirația ta caldă
Ce lasă dâre de aburi
În aerul înghețat
Al dimineții
Când a trecut
Noaptea? –
Nu am apucat
Să te sărut –


Rece
E rece
E tot mai rece
Afară și înăuntru
Nici hainele groase
Nu mai pot încălzi
Genunchii care dor
Și oasele deformate
S-a lăsat praful peste
Soba
Învechită înainte de vreme
Și focul în ea
Nu se mai poate face –
Unde e căldura aceea din vară
Când toate visele zburdau
Fericite? –
A nu se citi
Anotimp

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Turgay Kantürk

Pământ

Turgay Kantürk a absolvit, în 1990, secția de teatru a Conservatorului de Stat al Universității Mimar Sinan. Primele sale poeme au fost publicate în 1981,

Noutăți
Vitalie Vovc

Fabriqué en France!

Filmele pe care vi le prezint astăzi nu au în comun decât faptul că sunt realizări franceze și că au contribuit din plin la evenimentul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *