Perpetuarea tradiției în creația artistului Ghenadie Jalbă

În umbra trecutului sovietic, creșterea conștiinței naționale și consolidarea axului spiritual în cadrul artelor plastice din Republica Moldova s-au înfiripat într-un proces complex ce a demarat în anii 1990, continuând și astăzi. Creația plasticianului Ghenadie Jalbă se încadrează perfect în discursul mișcării culturale naționale. Odată cu debutul artistic, manevrând delicat între inovație și tradiționalism, pictorul valorifică constant în opera sa frumusețea plaiului natal, forța unificatoare a tradițiilor și a credinței creștine.

Ghenadie Jalbă s-a născut la 13 octombrie 1956, în s. Sărata-Veche, r-nul Fălești. Artistul a descoperit vocația pentru artă în copilărie, fiind îndrumat în măiestria desenului de verișorul său, Gheorghe Sandu, care i-a fost și dascăl la Școala de arte plas­ tice pentru copii din Fălești. În anul 1971, tânărul artist este admis la actualul Colegiu Republican de Arte Plastice Al. Plămădea­ lă din Chișinău, clasa profesorului Petru Rusu, iar în anul 1981, absolvește Institutul Academic de Stat de Arte Plastice din Moscova V. I. Surikov, clasa profesorului Victor Țiplakov.

Pictorul Ghenadie Jalbă nutrește un respect profund față de tradițiile neamului, datinile, în viziunea sa, sunt „purtătoare ale unei experiențe acumulate în timp”. Operele artistului ne dezvăluie complexitatea sufletului țărănesc, spiritul țăranului fiind definit de artist prin trei cuvinte: bunătate, smerenie și credință.

Fără tradiții și moralitate nu există civilizație, în ciuda faptului că progresul recent tinde mereu să le elimine și să le submineze. O legătură strânsă între acești factori constitutivi găsim în tabloul în ulei Com­ poziție, pictat la începutul anilor 2000. Compoziția figurativă, ce prezintă o scenă de sărbătoare la care participă câteva femei, pare să anime spiritele nostalgice ale copilăriei. Atmosfera generală conturată de jocul atât de special al culorilor și tușelor, ce evocă ornamentele populare ale covorului țărănesc, emană blândețe și voie bună.

Tabloul Coborârea de pe cruce (2017), din Ciclul Săptămâna Patimilor, întruchipează smerenia și înțelepciunea creștină. Pânza ne oferă o lecție divină – a acceptării destinului, or modul în care un om își acceptă destinul este mai important decât însuși destinul, poate… Compoziția figurativă, inspirată din Biblie, prezintă silueta lui Hristos pe axul diagonal descendent. Corpul lipsit de viață al lui Hristos iese în evidență datorită albului giulgiului în care este înfășurat de celelalte personaje. Culorile dominante în lucrare sunt albul, roșul, negrul și ocrul din fundal. Fiecare personaj prezent în scenă este implicat emoțional, reflectând durerea și mâhnirea profundă.

Credința ne întărește spiritul, ne alină și ne înalță, dar nu poate ține locul însușirilor și calităților omenești. Virtutea creștină nu acordă privilegii și statut, ci, mai curând, îndatorări față de Divinitate și omenire per ansamblu. În acest sens, o scenă complexă prezintă tabloul Fuga în Egipt de Ghenadie Jalbă. Subiectul pânzei are loc între Ado­ rația Magilor și Masacrul Inocenților după cum menționează Evanghelia lui Matei. Un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt și rămâi acolo până îți voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, să-l omoare”. În tabloul Fuga în Egipt (anul 2020), doar prin îmbinarea a două culori – albastru și galben, care prin tușele diagonale subliniază agitația evenimentelor –, artistul reușește să transmită tensiunea momentului. Sursa necunoscută de lumină ce învăluie personajele sacre pare a fi pulsativă și celestă. Nimic nu este mai emoționant decât reunirea acestor ființe aparent firave

  • copilul încredințat mamei, soția și soțul
  • împotriva amenințărilor despotismului însângerat al lui Irod.

De-a lungul carierei sale, Ghenadie Jalbă îmbină cu succes activitatea de creație cu practica pedagogică. Contribuția sa la dezvoltarea culturii este remarcată și apreciată atât în țară, cât și peste hotarele ei: în 1991, devine membru al UAP din Moldova, din anul 1997 este membru al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici Profesioniști UNESCO, în anul 2005, i se oferă titlul de Om Emerit al Republicii Moldova, iar în 2018, este decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (România). Creația maestrului Ghenadie Jalbă reprezintă o punte între evlavia gotică, spiritualitatea agitată a barocului și forța emotivă a expresionismului. Prin esență și formă, pictura artistului va fi mereu actuală, oferindu-i spectatorului repere estetice și morale vitale.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Vladimir Bulat

Convergențe

Acum un deceniu, pictorița suedeză Ulla Wiggen (n. 1942) a lansat un ciclu de tablouri care avea ca subiect interioritatea umană. Aceasta a pornit de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *