Libertatea și demnitatea umană sunt cuvinte care răsună adesea în societatea noastră. E un semn al faptului, poate, că societatea contemporană a avansat la nivelul unor întrebări esențiale, la care, altadată, meditau doar puține minți luminate. Și dacă se discută, uneori avem senzația că acele noțiuni au și ajuns să fie o normă, ceea ce de multe ori e departe de adevăr. E și cazul tinerilor, care adesea pășesc în viață având o imagine despre societatea din jur diferită de cea reală.
Ședința de dezbateri cu genericul „Tinerii și drepturile omului. Studiu de caz”, care a avut loc recent la Facultatea de Drept a USM, a întrunit tineri din diferite instituții și a avut scopul de a‑i aduna în fața unui caz real, ce implică reflecții la temă.
Inițiate de tineri jurnaliști, utilizatori ai serviciului „Educație pentru Media” de la Biblioteca „Stefan cel Mare și Sfânt” ( filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”), la dezbateri au participat studenți și profesori de la Facultatea de Drept, USM, printre care doctorul în drept constituțional, conferențiarul universitar Alexandru Arseni, membru al primului Parlament și autorul documentului ce stă la baza înființării statului Republica Moldova, Declarația de Independență. De asemenea, la ședință au luat parte membrii Asociației „Clinica Juridică”, care oferă consultație juridică, îndrumați de doctorul în drept, conferențiarul Tatiana Vâzdoagă. Nicolae Popa, prezent la eveniment, și‑a povestit istoria vieții.
Nicolae, al cărui caz a fost investigat de tinerii jurnalisti, susține că în toamna anului 2011 a fost reținut și învinuit de o infracțiune pe care nu a săvârșit‑o, fiind torturat și condamnat fară vină la Judecătoria Nisporeni. Precum relatează el, a fost trezit într‑o dimineață de către polițiști și adus la comisariat, unde i s‑a spus că este bănuit de violul unei minore, care a avut loc noaptea, la autogara din localitate. Adolescenta, de 16 ani, a petrecut acolo câteva ore în compania unor băieți și fete, cu care a consumat mai multe sticle de băuturi alcoolice. Tânăra respectivă afirmă că după ce toți, pe rând, au plecat acasă și ea a rămas singură pe teritoriul gării, a apărut o mașină cu doi necunoscuți, care au forțat‑o să intre în autovehicul, unde unul dintre ei a abuzat‑o. Fiind adus în fața victimei, care la acea oră abia își revenea după cantitatea de alcool consumată – precum confirmă și o prietenă a ei în depozițiile sale –, aceasta a declarat că nu Nicolae e făptașul. Tânărul, care avea în acel moment 20 de ani și lucra împreună cu mama sa în Italia, dar venise pe câteva săptămâni acasă, a fost eliberat și a plecat cu mașina sa (de marcă rusească), cu care intrase pe teritoriul comisariatului. Ajuns acasă și pregătit să o conducă pe bunica sa la piața, așa cum îi promisese în ajun, polițiștii revin și îl învinuiesc că a părăsit teritoriul inspectoratului de poliție fără voie și că tânăra deja afirmă că el e vinovatul…
Nicolae își amintește că, după ce a fost adus a doua oară la comisariat, a fost purtat din cabinet în cabinet până seara târziu, apoi bătut cu cruzime și silit de către anchetator și vicecomisar să‑și mărturisească vina… Abia după asta a avut loc întrevederea cu avocatul oferit din oficiu, care însă n‑a cerut efectuarea expertizei pentru a constata leziunile corporale. Nicolae spune că filmările, pe care le efectua cu scopul de a aduna probe ale atitudinii oamenilor legii față de el în comisariat, i‑au fost șterse din telefon.
Avocatul afirmă că nu au existat probe directe pentru a‑l bănui pe Nicolae Popa de infracțiunea ce a avut (?) loc, dându‑i speranță, până în ultimul moment, că va fi achitat. Totuși, în ajunul ultimei ședințe, l‑a sfătuit pe tânăr, care între timp rămăsese unicul bănuit, să nu se prezinte la ședință, la care judecătoarea avea să‑l declare vinovat și să‑i anunțe pedeapsa: nouă ani de închisoare.
Timp de opt ani a fost fugar, sperând totuși la rejudecarea cauzei, dar a obținut doar o micșorare a pedepsei. Ulterior, a fost prins și s‑a aflat în detenție timp de trei ani și jumătate.
Membrii serviciului „Educație pentru media”, fiind impresionați de destinul acestui tânăr, care de 13 ani se află sub influența acelei decizii luate în 2012 de instituțiile judiciare din Nisporeni, au demarat o anchetă. Ei au discutat cu Marius (numele e fictiv), unul dintre prietenii tânărului, care a confirmat că Nicolae, pe parcursul serii cu pricina, s‑a aflat la o masă de pomenire a bunicii unui prieten al lor comun și a ieșit doar pentru scurte momente, ca să facă, la rugămintea gazdei, niște cumpărături.
Am dorit să discutăm cu anchetatorul și judecătorul care au instrumentat cazul, dar nu i‑am găsit. Judecătoarea figurează printre mai mulți judecători cu nereguli la argumentarea averii, într‑o investigație publicată pe investigații.md. Anchetatorul este suspendat din funcție. Aflăm din presă că acesta este implicat în mai multe cazuri ce demonstrează problemele sale de integritate, printre cele mai grave fiind implicarea într‑un caz de fabricare a unui dosar și de înscenare de viol. E vorba de o fabricare și în cazul lui Nicolae Popa? Poate, instanțele care se ocupă de cercetarea persoanelor respective ar trebui să cerceteze cu atenție și acest caz?
Tinerii membri ai „Clinicii juridice”, împreună cu directoarea acesteia, doctorul în drept Tatiana Vâzdoagă, au remarcat, cercetând dosarul și audiindu‑l pe Nicolae Popa, că în cadrul anchetei au fost săvârșite grave încălcări procedurale.
Să fi fost tânărul țap ispășitor, pentru că, la 20 de ani pe care îi avea, voia să‑și dea aere de activist civic, fiind inspirat de exemplul bloggerului, popular pe atunci, Oleg Brega? Sau o fi influențat faptul că doar cu o săptămână înaintea incidentului se certase cu tatăl victimei, care locuia în apropiere, din cauza locului în care își parcase mașina? Acesta mai era și cunoscut pentru faptul că adesea își „disciplina” fiica pentru că întârzia serile acasă, după petrecerile cu prietenii…
Instanțele urmează a se pronunța. Iar în cazul dat au rămas doar două: CtEDO sau grațierea din partea președintei Maia Sandu. Nicolae Popa spune că este dezamăgit de justiția din țara lui și abia așteaptă să plece peste hotare, unde de mai mulți ani se află rudele sale apropiate…
Tinerii participanți la dezbaterile pe cazul lui Nicolae Popa au fost uimiți să afle și continuarea acestei istorii. Judecătoria Ciocana a răspuns pozitiv solicitării lui și i‑a înlocuit pedeapsa rămasă cu una mai blândă, ținând cont de purtarea sa exemplară în detenție. Tânărul a fost eliberat în 2023, la 32 de ani. Dar autoritățile penitenciarului au contestat decizia, cerând ca acesta să‑și ispășească pedeapsa până la capăt. Curtea de Apel le‑a dat câștig de cauză. Drept motiv, cei de la penitenciar invocă faptul că tânărul nu și‑a recunoscut vina, menționând totuși și comportamentul său bun. Cităm din argumentarea autorităților penitenciarului: „factori criminogeni: nu recunoaște vina infracțiunii; eschivarea intenționată de la răspunderea penală”.
Aflăm de la Viorica Bâtcă, de la ANP, că penitenciarul acționează conform unui ordin intern. Ana Bucșa și Ala Bulgaru, psihologi specializați în domeniul expertizei judiciare, au confirmat faptul că programul corecțional individual al deținuților, care implică efectuarea unor teste psihologice, este considerat finalizat cu succes doar dacă persoana își recunoaște vina… Așadar, în sistemul nostru judiciar și în legislația noastră nu este prevăzută varianta erorilor judiciare!
„Acestă situație, când deținutului nu i se oferă șansa de a pleda pentru propria nevinovăție, fără a ne referi și la alte momente de încălcări grave în acest caz, constitue o gravă încălcare a dreptului la libera opinie și la demnitate”, a menționat doctorul în drept constituțional A. Arseni, prezent la dezbaterile „Tinerii și drepturile omului. Studiu de caz”. Juristul a pomenit despre sutele de mii de concetățeni de ai noștri, care au fost torturați și umiliți de regimul comunist, deportați, deținuți în gulaguri fără vină, care nu au putut fi lipsiți de acest sentiment natural.
Participanții la această sesiune de dezbateri au fost impresionați să constate că realitățile din domeniul justiției Republicii Moldova sunt adesea contradictorii, asemănându‑se celor din romanele distopice. Că libertatea omului nu este întotdeauna o prioritate, iar mulți angajați în domeniu nu‑și cunosc sau nu‑și îndeplinesc corect atribuțiile. Cei prezenți și‑au întărit opinia că tinerii reprezintă miza viitorului stat democratic Republica Moldova. Cristian Boldurescu, unul dintre tinerii jurnaliști din cadrul serviciului „Educație pentru Media” de la Biblioteca „Stefan cel Mare și Sfânt”, a menționat: „Avem nevoie de oameni onești, integri atât în justiție, cât și în celelate domenii ale societății”.
