(Elevă în clasa a XI‑a a Liceului Teoretic „Vasile Coroban” din Glodeni)
Cine sunt eu? Un fir de lumină,
Ce‑n umbrele nopții timid se anină,
Un pas rătăcit pe o cale pustie,
Un vis ce renaște din propria‑i glie.
Cine sunt eu? O frunză‑n furtună,
Ce‑ascultă tăcerea în noaptea cea bună,
Un glas ce tresare din șoapte pierdute,
O hartă ce‑ascunde comori nevăzute.
Cine sunt eu? O floare‑n zăpadă,
Ce‑n geruri își caută loc să se vadă,
Un gând ce se zbate, un val pe ocean,
O taină ascunsă‑ntr‑un gest diafan.
Cine sunt eu? Întrebarea tresare,
Prin umbrele vremii, prin lumi nepăsătoare,
Răspunsul se‑așterne în inima mea:
Sunt tot ce‑am fost, voi fi și voi crea.
Cine sunt eu? O clipă ce trece,
Un fir de nisip pe‑o plajă rece,
O umbră‑n lumina ce‑abia mai dansează,
Un dor ce în taină mereu veghează.
Cine sunt eu? Întrebare‑n abis,
O scară spre cer sau spre paradis,
O flacără mică în vântul cel mare,
O parte din toate, un vis ce dispare.
Cine sunt eu? Un joc de idei,
O lume‑nsorită, cu colțuri de chei,
Un timp infinit într‑un pas de secundă,
O voce ce‑n sine încearcă să‑și răspundă.
Cine sunt eu? Întregul și vidul,
O floare ce‑n haos își caută ghidul,
Sunt tot ce‑nțeleg și ce nu voi afla,
Sunt eu – o enigmă ce‑n veci va dura.
Cine sunt eu? Sunt privirea ta,
Ce‑n noapte mă cheamă, mă poate salva,
Un licăr de vis în oceanul de dor,
O șoaptă ce arde în al tău fior.
Cine sunt eu? Sunt zâmbetul tău,
Un soare ce‑alungă al lumii ecou,
O umbră ce‑n brațe‑ți se vrea adunată,
Un timp fără margini, o clipă furată.
Cine sunt eu? Sunt inima ta,
Ce bate mai tare când lumea‑i rea,
Sunt strigătul mut ce te caută‑n zare,
Sunt steaua ce‑ți scrie povești pe cărare.
Cine sunt eu? Sunt tot ce iubești,
Un vers din tăcerea ce‑n suflet păzești,
Sunt eu, fără tine, nimic n‑aș putea,
Căci cine sunt eu? Sunt doar umbra ta.
