Cântec de leagăn

Mâinile tale
L‑au desenat pe Dumnezeu
dintr‑o mișcare haotică


Ai prins viața în brațe
i‑ai dat jucării
a‑i învățat‑o să se joace
numai să nu caute cu ochii crăpături
de strecurat
sub pământ


Te îmbrăcam în hainele mamei și ale
tatălui laolaltă
și mă lăsam cu toată viața în spatele tău
rănit
să îmi arăți ce e mai sus
de capul meu


Mâinile au legat
sutele de rupturi din trupul meu
Și te‑ai strecurat și tu
În acolo
înainte de a desprinde ultima memorie
înșelătoare despre mine


Niște mâini
au încălzit
viața congelată
și păstrată
la rece

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

totul de la început

odată cu anii te părăsește și muzaspunea tata cu acel surâs al bărbatuluicare a acceptat încă o înfrângere în zadar căutam în ochii luistrălucirea cu

Noutăți
Adrian Niță

Totul este înțelegere

A susține că totul este înțelegere înseamnă, în primul rând, a susține că pas (cosmos, univers, lume, în limba greacă) este înțelegere: lumea noastră este

Noutăți
Leo Butnaru

Parastasul și nenorocirile

Există epoci în care gesturile își pierd conținutul și rămân doar ritualuri – iar ritualurile, golite de sens, tind să se înmulțească. Nu pentru că

Noutăți
Mihail Vakulovski

Patrimoniu

Așa cum Simone de Beauvoir are grijă de mama sa înainte să moară și descrie toată perioada aceea într-un roman autobiografic, O moarte foarte ușoară

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *