Vasile Dohotaru este una din personalităţile notorii ce face parte din pleiada onorabilă de artişti plastici din Republica Moldova. Este un artist plastic modern, infervorat de arta frumosului. Fiind posesorul unui caracter flamboaiant, dar totodată profund, artistul etalează o vocaţie coloristică deosebită laolaltă cu o incurabilă râvnă spre libertatea expresiei plastice. Vasile Dohotaru este pasionat de pictura de şevalet, grafica de şevalet – acuarelă, pastel, desen în tuş și peniță, sculptură, şi imprimeu. Multilateralitatea sa se reflectă și în bogăția motivelor abordate. Astfel, în creația sa, găsim genuri plastice variate, unde subiectele tematice ca – peisajul rural şi urban, portretul sau nudul se află într-o sinergie armonioasă.
Artistul plastic Vasile Dohotaru a văzut lumina zilei la 10 aprilie 1955, în comuna Orhei, s. Curchi, Republica Moldova, dar doi ani mai târziu părinții s-au stabilit cu traiul în satul vecin – Vatici. Artistul susţine că avuse marele noroc de a se naşte în incinta mănăstirii Curchi – un loc absolut minunat, care, ulterior, a fost preluat de statul contaminat de ideologia comunistă. Arhitectura mănăstirii, în jurul căreia dăinuia o atmosferă aristocrată, precum și relieful împânzit de păduri şi codri – locuri pitoreşti, înzestrate cu o istorie bogată – dintotdeauna au fost o atracţie pentru scenografi şi pictori, îndeosebi în perioada când intră în forţă primăvara sau toamna şi pădurea, zilnic, îşi schimbă straiele, iar natura în sine devine un tablou pictat în toate culorile şi nuanțele posibile. În memoria artistului plastic s-au întipărit momente: cum, fiind copil, stătea ore în şir, practic hipnotizat, urmărind munca pictorilor concentraţi asupra pânzelor pe care transpuneau peisajele natale. Atunci, pentru prima dată, aproape inconștient, au fost simţite primele impulsuri ale forţei atracţiei gravitaţionale între el și arta frumosului, iar o reproducere a lui Rafael din sufrageria bunicii i-a dat imboldul de a încerca sa facă primul desen în timp ce bunica ţesea covoare și le povestea veştile de prin sat. De atunci, a luat naştere dragostea sa faţă de artă, care l-a determinat, după absolvirea școlii medii, în 1976, să continue studiile la Facultatea de Pictură și Grafică a Universității Pedagogice de Stat „C. D. Ușinski” din Odessa, Ucraina.
Studenţia, pentru artist, a fost una dintre cele mai frumoase perioade pe care Vasile Dohotaru le-ar trăi cu drag din nou. Odessa – oraşul faimos şi romantic, botezat altădată „perla litoralului ucrainean”, cu un colorit deosebit şi inconfundabil, a jucat un rol important în formarea sa ca artist plastic, îndeosebi datorită faptului că, în acel oraş, libertatea plutea în aer chiar și în perioada sovietică. Acolo, exista un mecanism prin care erau aduse în oraș expoziţii ale unor cunoscuţi pictori străini. Grație acestora, Vasile Dohotaru a rămas marcat de lucrările lui Corneliu Baba şi Sabin Bălaşa, dar şi de cea a lui Henry Mour, mare sculptor englez, venit cu desene în peniţă.
Tot aici, în Odessa, a cunoscut şi dragostea faţă de teatru alături de profesorul său, Peter Zlochevsky, care, fiind pictor-scenograf timp de 40 de ani, avea obiceiul să-şi ia studenții să practice desenul în culisele teatrului sau, adeseori, seara, îi invita la teatru, îi aşeza în primele rânduri şi îi însărcina să facă crochiuri grafice pentru a fixa ceea ce vedeau, iar a doua zi, verifica schiţele făcute în timpul spectacolului. Pentru tânărul artist, băiat de la ţară, atmosfera teatrului din Odessa, la care oamenii stăteau în rând ore în şir să facă rost măcar de un bilet, era nemaipomenită. Atunci, şi-au făcut loc în inima plasticianului admirația față de balet și, în mod deosebit, față de balerinele surprinse în mişcarea lor graţioasă. Acestea devenind, pe tot parcursul vieții sale, principalele eroine ale universului său creator.
După absolvirea institutului, prietenii i-au propus să rămână în Odessa, oferindu-i un post de muncă în calitate de pictor la casa de odihnă „Maiak”, pe malul mării, unde au fost pe timpuri Eminescu, Puşkin, Lermontov și alte personalități celebre ce au marcat istoria. În Odessa, în anul 1981, a avut loc prima sa expoziție personală de acuarelă. Totuși, un an mai târziu, a revenit în Moldova, unde și-a concentrat efortul creativ și pedagogic, construindu-și o carieră profesională remarcabilă. Vasile Dohotaru, de-a lungul anilor, a activat ca profesor la Şcoala de pictură din Orhei, apoi la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, la Universitatea Tehnică din Moldova și la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, obținând titlul didactic de conferențiar universitar. În 1990, Vasile Dohotaru devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, iar în anul 2000, i se decernează titlul onorific „Maestru în Artă”.
Creaţia lui Vasile Dohotaru a fost prezentă la expozițiile organizate în Republica Moldova, România, Italia, Germania, Grecia, Malta, Ucraina, Bulgaria și Rusia. Nudurile grafice semnate de artist fac parte din colecțiile private ale marilor colecţionari din Modena, Bologna și Milano, dar și colecțiile private din Austria, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Olanda, Marea Britanie, România etc. Totodată, Muzeul Național de Artă al Moldovei deține în colecția sa 20 de lucrări semnate de plastician.
Fără îndoială, Vasile Dohotaru este o personalitate marcantă, plină de mister, aparent excentric, dar extrem de profund. Opera sa subtilă dezvăluie intensitatea trăirilor interioare proprie unei firi romantice, iubitoare de neam şi tradiţii.
