Ni se pare ciudat să mergem singuri la restaurant sau la teatru

Într‑o societate în care oamenii sunt polarizați, adevărul este relativ și trăim într‑o constantă stare de frică și nesiguranță, relațiile dintre oameni sunt tot ce ne‑a rămas. Este esențial să avem în jurul nostru creaturi pe care să le numim cu mândrie prieteni. Prietenia există, fără dubii, și este ceva ce nu are limite. E o stare de grijă intensă și există indiferent dacă acel prieten este mama, partenerul de viață, fostul coleg de liceu sau animalul de companie, și poate exista inclusiv în lipsa de comunicare. Să ai un prieten nu înseamnă să îi scrii zilnic sau să îl suni săptămânal, înseamnă să știi că ai un umăr pe care să plângi, un loc în inima cuiva în care să te simți văzut și ascultat. Să fii iubit înseamnă să fii cunoscut, să fii perceput într‑un mod special, să‑ți fie observate trăsături, probleme și gânduri invizibile pentru lumea din afară.

Chiar dacă pare clișeic, prietenul la nevoie se cunoaște. Pentru că prietenia este o relație specială, aceasta vine cu îndatoriri morale speciale. E de datoria noastră să acordăm ajutor prietenilor noștri, chiar și înainte ca aceștia să‑și dea seama că au nevoie de ajutor. Viața umană e incredibil de complexă și dificilă, chiar dacă ne‑am obișnuit cu aceasta, de aceea este foarte important să ne simțim și noi doriți și importanți pentru cineva. Sentimentul de a crește alături de cineva, de a vedea modul în care acea persoană se schimbă, evoluează și trece prin viață în modul său unic și irepetabil este un dar al universului pentru noi.

Este clar că prieteniile platonice nu primesc o vizibilitate atât de mare în media și societate așa cum o fac relațiile romantice, dar acestea pot însemna mult mai mult. Omul este o creatură socială și anume această calitate ne‑a permis să ajungem în punctul în care suntem astăzi. Atât de multe dintre activitățile noastre sunt sociale, încât ni se pare ciudat să mergem singuri la restaurant sau la teatru, și de aceea ne simțim atât de bine când suntem invitați la o bere sau când primim un mesaj cu „Hei, am găsit bilete la concertul trupei tale preferate! Mergem? :)”.

Specia din care facem parte e una enigmatică. Încă e un mister dacă omul este o creatură inerent bună sau rea, iar acest mister înseamnă că greșim, suntem imperfecți, însă prieteniile ne oferă spațiu să creștem în afara ochilor lumii. Cele mai multe greșeli le facem cu oamenii pe care îi iubim, de aceea e important să fim înconjurați de oameni care ne pot ierta, dar și care ne pot atenționa când facem ceva greșit. Prietenii sunt o extensie a sinelui, ne asociem cu oameni pe care îi considerăm buni, chiar dacă nu suntem întotdeauna de acord cu ce fac, dar tot ce facem în raport cu ei facem din dragoste. Nu contează dacă ascultați aceeași muzică, aveți aceleași gusturi în literatură, dacă v‑ați cunoscut la un eveniment cultural sau la grădiniță, relația de prietenie are aceeași valoare, una construită pe respect și în special dragoste.

Precum am menționat mai sus, prietenia nu are granițe. Suntem prietenii popoarelor pe care le ajutăm în situații de criză, ai animalelor pe care le mângâiem în fiecare seară când venim de la muncă, ai persoanei lângă care dormim în fiecare noapte, ai colegului de facultate cu care împărțim un traseu spre casă și ai tuturor oamenilor la care ținem, indiferent de variabile, și ne e mai ușor să ne imaginăm sfârșitul lumii decât moartea prieteniei.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

totul de la început

odată cu anii te părăsește și muzaspunea tata cu acel surâs al bărbatuluicare a acceptat încă o înfrângere în zadar căutam în ochii luistrălucirea cu

Noutăți
Adrian Niță

Totul este înțelegere

A susține că totul este înțelegere înseamnă, în primul rând, a susține că pas (cosmos, univers, lume, în limba greacă) este înțelegere: lumea noastră este

Noutăți
Leo Butnaru

Parastasul și nenorocirile

Există epoci în care gesturile își pierd conținutul și rămân doar ritualuri – iar ritualurile, golite de sens, tind să se înmulțească. Nu pentru că

Noutăți
Mihail Vakulovski

Patrimoniu

Așa cum Simone de Beauvoir are grijă de mama sa înainte să moară și descrie toată perioada aceea într-un roman autobiografic, O moarte foarte ușoară

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *