Reconfigurare de brand: de la FILIT la CHILL
Narcis Afrăsinei: „CHILL Festival va sublinia, mai apăsat decât a făcut-o FILIT-ul până acum, o realitate nu doar geografică, ci mai cu seamă culturală: Chișinăul chiar este locul de întâlnire dintre Est și Vest!”
Dragă Narcis, în curând, va avea loc cea de‑a patra ediție a festivalului pe care l‑ai adus la Chișinău, cu o mică –
dar semnificativă, cred – schimbare. Se va numi CHILL (by FILIT).
După trei ediții de succes, desfășurate între 2023 și 2025 sub marca consacrată a FILIT, am simțit că festivalul a ajuns la maturitate. Urmează pasul firesc: asumarea unei identități proprii, profund ancorate în realitățile și efervescența mediului cultural din Chișinău și din întreaga Republică Moldova. Aici am implementat o serie de concepte unice, pe care nu le regăsim la Iași: Trenul Literaturii, care nu traversează doar spații, ci conectează oameni, idei, culturi diverse. Apoi, după ce am lansat cu succes o zi dedicată dramaturgiei, printr-o frumoasă colaborare cu Teatrul Fără Nume și Ministerul Culturii din Republica Moldova, reușind să îl aducem pe Iwan Wyrypajew la Chișinău, începând cu ediția a doua, am dedicat o zi filmului, cu proiecții și întâlniri ale publicului cu autorii cărților ecranizate, dar și muzicii, prin dialogul muzical-literar propus de trupa Subcarpați, în 2024. Iată, sintetic, motivele pentru care proiectul nostru trebuia să își schimbe numele și devine Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar.
Și este o evoluție organică. Am discutat despre reconfigurarea de brand cu Lucian Dan Teodorovici, coordonatorul festivalului-mamă, și am concluzionat că produsul nostru este pregătit să își poarte propriul nume. Dar subliniez: legătura cu FILIT Iași rămâne mult prea strânsă pentru a fi vreodată desfăcută, ea reprezentând fundația pe care s-a clădit CHILL. Continuăm sub o nouă identitate, dar păstrăm nealterate valorile de bază: dialogul cultural, promovarea lecturii și întâlnirile, de neprețuit, dintre scriitori și public.
Pascal Bruckner, Manuel Vilas, Iwan Wyrypajew, Andrei Pleșu – nume uriașe ale literaturii contemporane, toate pre
zente la Chișinău. Cum i‑ai convins să vină?
Într-adevăr, pare greu de crezut că i-am adunat pe toți în același loc, dar realitatea are un farmec aparte. Meritul nu îmi aparține mie, ci Chișinăului, care exercită o atracție specifică. Desigur, am pornit la drum având în spate resursele extraordinare și prestigiul FILIT Iași. S-au adăugat apoi sprijinul solid oferit de rețeaua EUNIC (European Union National Institutes for Culture), dar și al Ministerului Culturii din Republica Moldova. Însă dincolo de eforturile logistice, adevărul este că în Occident există o curiozitate enormă pentru cultura din Republica Moldova. Pentru autorii din Vest, Chișinăul păstrează magia unui spațiu exotic, insuficient explorat. Așadar, a trebuit doar să le povestesc despre acest univers, iar lucrurile s-au rezolvat de la sine.
Ne aflăm în vecinătatea unui conflict major, războiul devastator din Ucraina. În acest context tensionat, Republica Moldova reprezintă un paradox fascinant: este un spațiu sigur, o oază de stabilitate aflată la granița unui infern. Această proximitate ne-a transformat într-un magnet pentru intelectualii care vor să înțeleagă realitatea Europei de Est, iar Chișinăul are acest „pașaport”, deținut de altfel de toate țările ex-sovietice. Astfel, CHILL Festival va sublinia, mai apăsat decât a făcut-o FILIT-ul până acum, o realitate nu doar geografică, ci mai cu seamă culturală: Chișinăul chiar este locul de întâlnire dintre Est și Vest! În definitiv, vorbim despre o realitate istorică: Moldova este o țară ex-sovietică, a coexistat într-un mediu comun cu țări din același spațiu, are o limbă comună cu acestea și poate iniția un dialog profund cu statele din spațiul Parteneriatului Estic – Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Totodată, Moldova aparține și spațiului vestic european, grație apartenenței la cultura română, și, în sfârșit, prin intermediul limbii române, aparține și lumii latine. Sunt atuuri istorice și culturale pe care suntem obligați să le valorificăm cât mai aproape de potențialul lor maxim.
La un moment dat, spuneai că festivalul de la Chișinău va fi gazdă a festivalului de la Odesa…
Da, este un proiect de suflet și o promisiune de solidaritate pe care ne încăpățânăm să o respectăm, indiferent de obstacole. În vremuri de criză, cultura nu trebuie să tacă, ci trebuie să devină un refugiu. Omul-cheie care ne ajută să edificăm această punte culturală și să transformăm Chișinăul într-o casă temporară pentru festivalul din Odesa este Ulrich Schreiber, o adevărată forță a naturii în managementul cultural internațional – vorbim despre fondatorul legendarului Festival Internațional de Literatură de la Berlin! –, care s-a implicat total în această poveste.
Explicația e simplă: din cauza tragediei, a bombardamentelor, colegii noștri din Ucraina nu își pot organiza evenimentele în siguranță. De aceea, CHILL își deschide larg porțile și devine o scenă pe care energia culturală a Odesei poate să se manifeste fără frică. E felul nostru de a spune că le suntem alături, că baricada culturală rezistă.
Asta va confirma, încă o dată, misiunea Chișinăului și a festivalului, aceea de a găzdui dialogul dintre Est și Vest, unde, în 2026, Vest = FILIT, iar Est = ILO (International Literature Odessa).
Lărgind puțin scena, cine mai vine la ediția din acest an?
Avem o desfășurare de forțe incredibilă. Scena CHILL de la Teatrul Fără Nume și celelalte spații generoase care ne găzduiesc (Artcor, Biblioteca Națională, Castel Mimi) vor fi extrem de aglomerate. Avem o prezență consistentă și emoționantă de scriitori din Ucraina, a căror operă gravitează acum în jurul realității crude a războiului – ei trăiesc și scriu sub presiunea uriașă pe care Rusia o exercită asupra voci-lor libere și a spiritelor independente.
Ca să vă faceți o idee despre cât de cosmopolit va fi festivalul, i-am strâns pe toți la un loc, organizați pe zone și afinități tematice. Așadar, avem Blocul Ucrainean și Rezistența din Odesa, nucleul dureros, dar plin de demnitate al acestei ediții. Îl avem din nou pe fabulosul Andrei Kurkov, alături de voci tinere ca Lyuba Yakimchuk, Vladyslava Ilyinska, Mykhailo Kutsak și celebrul regizor Sergey Losznitsa. Din Odesa, din inima culturii sub asediu, vin Maya Dimerli, Taya Naydenko, Olena Iliasova și Maria Apriatova.
Apoi, avem voci disidente din Estul Europei, autori care știu extrem de bine ce înseamnă cenzura, exilul și lupta pentru libertatea cuvântului. Vin din Belarusul liber Julija Cimafiejeva și Alhierd Bacharevic, din Cehia vine extraordinara Radka Denemarkova, iar din Georgia, Nestan Nene Kvinikadze.
Avem invitați de marcă din Occident – manageri culturali de top, poeți și romancieri rafinați. Pe lângă managerul Ulrich Schreiber, din Germania, îi vom avea pe Ingo Schulze (Germania), celebrul eseist Olivier Guez (Franța), poetul Tadeusz Dabrowski (Polonia) și operatoarele culturale poloneze Marta Czarnecka și Marzena Daszewska. De asemenea, îl vom avea pe Jose Luis Peixoto, unul dintre cei mai importanți scriitori portughezi contemporani, tradus în peste 30 de limbi.
Nu în ultimul rând, vin prieteni mai vechi și mai noi din România, care vor acoperi zona de literatură, dezbatere și media. Vor fi prezenți jurnaliștii Cătălin Striblea și Cătălin Ștefănescu, scriitorii Radu Paraschivescu și Varujan Vosganian, alături de Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Victor Cobuz, Cristina Andone și Simona Epure. Totul, închegat în jurul unui nucleu de scriitori, poeți, jurnaliști și manageri culturali excepționali din Republica Moldova, printre care tu, Dumitru, dar și Maria Ivanov, colega ta de redacție, vă veți regăsi.
Și, dacă tot aruncăm în avans un ochi în spatele cortinei, va fi CHILL Festival altfel structurat?
Absolut. Publicul va descoperi o serie importantă de noutăți. CHILL (by FILIT) nu își schimbă doar numele, ci își adaptează formatele la conceptul de „laborator” viu. Introducem ateliere practice de scriere, dezbateri axate pe traduceri literare, întâlniri profesionale sectoriale și evenimente interdisciplinare în care literatura se va împleti cu teatrul și artele vizuale, iar spectatorul va fi un participant activ la procesul de creație. De altfel, poate, cel mai important aspect al ediției din 2026 este faptul că, pentru trei zile, festivalul va fi dedicat activităților în Rețeaua CHILL. Fără sprijinul nemijlocit al lui Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, căruia îi mulțumesc, acest lucru nu ar fi fost posibil.
Într‑adevăr, o varietate foarte mare de evenimente. Dar este Chișinăul pregătit pentru această „supradoză” de cultură?
Este o întrebare legitimă și, să fiu sincer, ne-am adresat-o încă de la prima ediție. Ne-am întrebat: „Oare nu e prea mult pentru un oraș care încă își formează apetitul pentru astfel de mega-evenimente?” Am înțeles însă repede că secretul nu este să aduci cultura cu trenul, o dată pe an, să o pui pe o scenă și apoi să pleci, ci să sapi șanțuri adânci în comunitate, să creezi o infrastructură stabilă, care durează și după ce festivalul se termină.
Soluția noastră este dezvoltarea acestei rețele fantastice de laboratoare literare în școli și licee, numită CHILL Network, un proiect ambițios, dezvoltat, repet, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova. Avem o colaborare extraordinar de strânsă și de caldă cu profesorii din Chișinău. Ei sunt adevărații eroi din umbră, mentorii pasionați care zi de zi ghidează și cresc generațiile actuale și viitoare de cititori. Mergem direct la ei, le ducem cărți, le aducem scriitori în clase și creăm laboratoare literare active tot anul. Așadar, când mă întrebi dacă este Chișinăul pregătit, acum, pentru această „supradoză”… sincer, nu știu ce să-ți răspund. Dar știu altceva: datorită acestor copii, profesorilor și laboratoarelor, cu siguranță, va fi!
