În luna septembrie, 96% dintre obiectivele lovite de Rusia în Ucraina au fost cele din infrastuctura civilă. Prima zi a lunii era deja a șasea zi consecutivă în care ocupanții atacau Kyivul și regiunea: sirenele de raid aerian răsunau încontinuu. Erau vizate aproape la fel de intens și zonele populate din regiunile Donețk, Dnipropetrovsk, Zaporijia, Harkiv, Sumî, Mikolaiv, Herson, Krivii Rih, Odesa, Sloveansk etc.
Chiar în noaptea spre 1 septembrie, la Kyiv, zece oameni au fost uciși și alții au fost răniți de cele peste 20 de rachete balistice lansate asupra capitalei și a suburbiilor sale. Pentru prima dată, Rusia a folosit bombe ghidate și în atacul asupra Odesei: KAB-urile loveau orașul unul după altul… Rusia a atacat și punctul de control Orlivka de la granița cu România. Așa a început anul școlar în Ucraina și mă întrebam cum se vor descurca părinții și copiii care sunt nevoiți să doarmă prin stații de metrou nopți la rând… Unde mai pui că, în urma atacurilor rusești asupra depozitelor editurilor din Ucraina, au ars 1,2 milioane de manuale școlare…
Zelenski a declarat atunci că scopul atacurilor aeriene masive ale Rusiei este de a „epuiza ucrainenii”. Și în timp ce Rusia comitea asemenea teroare împotriva civililor (doar într-o singură seară, la Ciuhuev, lovitura asupra unei case private a ucis aproape o familie întreagă: băiatul, de 11 ani, fata, de 19 ani, și tatăl, de 45 de ani), SUA o invita la reuniunea G 20… Cum am ajuns să trăim într-o asemenea realitate?!
La 4 septembrie, o dronă rusească a lovit biroul șefului interimar al SBU, Oleksandr Poklad, din clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei din Kyiv. Generalul nu se afla în biroul său în momentul atacului. Tot atunci, pentru a-i împiedica pe emisarii americani pentru pace – Steve Witkoff și Jared Kushner – să ajungă la Kyiv pe calea aerului, rușii au atacat aeroportul Julianî din Kyiv. Iertat fie-mi scepticismul, dar cred că singurul beneficiu al vizitei celor doi emisari ai lui Trump în capitalele celor două state beligerante a fost faptul că Putin a dispus încetarea atacurilor asupra Kyivului timp de trei zile și locuitorii capitalei ucrainene au putut să doarmă măcar un pic.
La 10 septembrie, în plnă zi, rușii au atacat centrul comercial Gulliver din Pavlograd, regiunea Dnipropetrovsk. Șapte persoane au fost ucise. Au fost rănite 76 de persoane, inclusiv opt copii: băieți de 13, 14, 15 și 17 ani, două fetițe de 4 ani și o fetiță de 11 ani. În urma atacului au fost distruse magazine, pavilioane comerciale, dar și o parte a străzii din centrul orașului.
La 25 septembrie, după o altă noapte albă, în care o dronă ruseacă a ucis un băiețel de 14 ani lovind un bloc cu apartamente din cartierul Pecerski, Kyivul a continuat să fie atacat: șapte oameni uciși, dintre care patru au fost omorâți în timpul atacului direct asupra centrului de business INCOM din cartierul Solomenski. 59 de persoane au fost rănite, printre cei spitalizați fiind și doi copii. Au ars depozitele McDonald’s din Brovarî, a fost distrus sediul furnizorului DATAGROUP, precum și depozitul lanțului ucrainean de restaurante japoneze SUSHIYA… În cartierul Oboloni a fost lovită o instituție preșcolară, care s-a aprins. O dronă rusească a lovit Liceul nr. 2 din Ivankiv, în districtul Vâșgorod, regiunea Kyiv. Iar la Odesa, rușii au lovit direct depozitele fabricii suedeze de vopsele ESKARO…
La 28 septembrie, la Kyiv, au fost distruse depozite, o clădire administrativă, s-au aprins etajele superioare ale spitalului DOBROPUT (au fost răniți șase oameni), iar în urma atacului asupra clădirii Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, incendiul a determinat oamenii să iasă pe ferestre pentru a scăpa de flăcări… Două persoane au murit, iar alte patru au fost rănite. Totodată, trei adulți și un copil au fost răniți în atacul rusesc asupra unei clădiri rezidențiale din Odesa. Rusia a atacat și compania feroviară Ukrzalizniția din Zaporijia: 33 de persoane au fost rănite. În Dnipro rușii au lovit clădirea unui business centru. Patru persoane au fost rănite, iar alte 47 au fost salvate din blocul în flăcări: persoanele de la etajele superioare au fost evacuate folosindu-se scări de pompieri…
Și acestea sunt doar câteva zile de (ne)viață în Ucraina… În septembrie, cam toate zilele au fost la fel…
Pe parcursul lunii, rușii au lovit constant tot ce se putea: depozite ale Organizației Mondiale a Sănătății din Ucraina; fabrica Coca-Cola Beverages Ucraina din Brovarî; depozite Nova Poshta; activele de producție ale grupului Naftogaz; depozitul companiei farmaceutice TEVA din Ucraina; fabrica de produse alimentare instant REEVA din Bila Țerkva; depozite în apropierea complexului rezidențial Comfort Town din Kyiv; un depozit KIDDISVIT cu jucării pentru copii; centrul comercial Manufaktura din Sumî; centrul comercial Novi Kontinent din Dnipro; complexul de depozite al producătorului de produse din hârtie Snijna Panda; fabrica companiei germane Kromberg & Schubert din Jitomir; uzina INTERPIPE din Dnipro; centrul comercial AMSTOR din Zaporojie; fabrica farmaceutică Darniția; centrul de Congrese și Expoziții Parkovîi – unul dintre cele mai moderne și prestigioase spații multifuncționale pentru evenimente din Ucraina; emblematica piață modernistă ȘAIBA; multe data-centre – pentru a întrerupe comunicarea și internetul; depozitul celui mai mare producător de înghețată și alte produse congelate din Ucraina RUDI, situat în Jitomir; adăpostul pentru animale „Loving Hearts” din Odesa, unde au fost uciși sute de câini și pisici și multe altele…
Rușii au trecut prin foc și pară nu doar zonele rezidențiale și obiectivele economice civile din Ucraina. La 14 septembrie, ei au atacat un tren în regiunea Volâni, la doi kilometri de granița cu Polonia. În tren se aflau fostul consilier pe probleme de securitate al cancelarului german, Günther Sautter, colegii săi din Franța, Marea Britanie și Italia, fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, exministrul suedez de externe Carl Bildt, o serie de membri ai Bundestagului, diplomați și cadre universitare… Putin a decis să escaladeze războiul și teroarea se extinde: numeroase incidente din Polonia, Letonia, Germania, Țările de Jos, România, Republica Moldova etc. vorbesc clar despre asta.
Evident, de situația amenințătoare în care s-a pomenit Europa, odată ce s-au intensificat atacurile hibride ale Rusiei asupra ei, sunt conștienți majoritatea șefilor de stat de aici. Cel puțin, ar trebui să fie, dar deocamdată totul e confuz și chiar contradictoriu. Mai ales că la 14 septembrie, COREPER a prelungit regimul de sancțiuni impus Rusiei pentru încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei pentru o perioadă de doar… șapte zile! De ce? Pentru că Slovacia și Franța continuau să insiste asupra eliminării oligarhilor ruși Mihail Fridman și Alișer Usmanov de pe listă. Nu mai detaliez: până la urmă, la 22 septembrie, Consiliul UE a adoptat decizia finală de prelungire pentru încă 36 de luni a sancțiunilor împotriva Rusiei, dar cei doi oligarhi ruși au fost scoși din listă.
Totuși, pe parcursul lunii septembrie am avut și vești bune. Dronele ucrainene au atacat obiective strategice din regiunea Leningrad, inclusiv portul Ust-Luga, au zburat circa 1 300 km și au lovit ținte în regiunea Samara (întreprinderi industriale din Ceapaievsk, Novoluibâșevsk și Toliatti). Totodată, au mai fost lovite următoarele: uzina Proton PM din Permi; uzina petrochi-mică Sterlitamak din Bașkortostan; depozitul de muniții din Armiansk în Crimeea; rafinăriile de petrol din Riazan, Saratov, Volgograd, Nijnekamsk (Republica Tatarstan), Sîzran (regiunea Samara), Kapotna (Moscova), Kuibîșev (regiunea Samara); aerodromul Enghels-2; uzinele producătoare de condensat de gaz Novîi Urengoi și Purovski din districtul autonom Iamalo-Neneț; baza navală din Novorossiisk; portul din Mahacikala (capitala republicii autonome Daghestan); uzina chimică KuibîșevAzot din Toliatti; filiala Azot a companiei chimice Uralchem JSC din Permi; aerodromul militar Taganrog-Țentralnîi; uzina de ciment Sebriakov din regiunea Volgograd; uzina de avioane Beriev din Taganrog; aerodromul militar din Rostov-pe-Don; terminalul petrolier Yug Rusi din Bataisk; punctul de lansare a dronelor grele Orion de pe aerodromul Saki din Crimeea; complexul de depozite Sovremennîe Skladskiie Tehnologhii din Sofiino, Moscova; baza pentru lansarea rachetelor Gherani (Șahed) situată în Țimbulovo, regiunea Oriol; uzina Iskra din Ulianovsk; uzina Voronejsintezkauciuk din Voronej; depozitul de petrol Edelweiss-95 (regiunea Krasnodar) etc.
De altfel, nu degeaba Zelenski a tot avertizat lumea să renunțe la zboruri deasupra Rusiei: în noaptea spre 20 septembrie, Moscova a suportat unul dintre cele mai masive atacuri ucrainene, efectuate cu circa 1 600 de drone și rachete. Mai exact, capitala statului agresor a fost lovită cu drone de atac cu rază lungă de acțiune FP-1, RZ-100, MICH-2000, Liutîi, Siceni și Bars, drone-rachetă Palianiția, Vendetta și rachete de croazieră Flamingo. Se pare că, pentru prima dată, au fost folosite și rachete balistice ucrainene Pelican. Apropo, m-am întrebat, oare cum au votat „sărmanii” ruși: tot pentru continuarea războiului? Sau, poate, nici nu au mai ieșit la vot a doua zi, duminică? Mă rog, îi privește, oricum alegerile lor au fost o farsă și nu au avut nimic comun cu un proces realmente democratic.
Între timp, operațiunea ofensivă VIVALDI a Forțelor Armate ale Ucrainei este în desfășurare pe direcția frontului Liman. Corpul al Treilea Armată al FAU a raportat eliberarea mai multor localități, iar planurile lui Putin de a ocupa întreaga regiune Donețk devin din ce în ce mai iluzorii… De la începutul operațiunii, au fost eliberați 176 km² de teritoriu, dintre care 51 km² – în timpul celei de-a treia faze, în luna septembrie 2026.
