Emmanuelle Malhappe scrie dintotdeauna: piese de teatru, nuvele, eseuri, cronici radiofonice sau poezie. A fost inițial învățătoare la Sorbonne Nouvelle, iar ulterior a început să practice psihanaliza. Poezia și nuvelele sale au fost traduse în mai multe limbi. A publicat: Entre est le pays(volum de poezie apărut la Éditions L’Harmattan, 2025), Éclats de femme, silence du féminin (volum ce îmbină poezia cu filosofia, apărut la editura Ubik-Art Moresa, 2025). În același an, la aceeași editură, a publicat, în colaborare cu Antonio Rodriguez Yuste, cartea J’ai posé ma main. A activat și în calitate de cercetătoare în domeniul literaturii. A fost responsabilă de întreaga parte științifică a ediției din 1999 a piesei Jeu de l’amour et du hasard de Marivaux, apărută la editura Flammarion. A primit Marele Premiu pentru nuvelă „Gaston Baissette” pentru volumul La Solitude des cygnes. Participă la numeroase festivaluri în Franța și în întreaga lume. Își desfășoară munca artistică și intelectuală pentru a construi punți acolo unde prăpăstiile amenință să ne absoarbă și să ne răpească ceea ce ne face umani.
Poetă, eu te cunosc, tu voiai să călătorești liber
Ca să-ți întinzi aripile
Fă-ți din vânt iubit
Ești liberă să uiți tot
Începând cu cuvintele pe care le scrii
Iubirile care-au trecut
Și cele care vor trece
Urmele mângâierilor
mirosurile strigătele promisiunile
Soarele care răsare
Chiar și când tu ești beată
Mirosul de respirație de la subrațe
Și gustul iodului de pe pielea sa
Vară în plină iarnă
lacrimi în plină vară
Întâlnirile din avion,
Și turbulențele care le înghit.
Viața pe care o ai în paralel
Copiii pe care i-ai purtat
Săruturile pe care le-ai dat
Și timpul care le-a curmat
Ideile de la fundul genții tale
Ceasurile lumii și orele furate
Parfumurile, orizonturile, numele
Și cheile pe care te prefaci că le cauți
Toate limbile care se amestecă în capul tău
A lui înfășurată în a ta
Și-ai mai putea uita
Valizele pe care le faci și le desfaci
Și cele pe care ai decis să nu le mai porți
Hotelurile în care nu ai dormit
Fulgerările alchimiile
Da tu ești liberă să uiți totul
Dar,
tu nu poți uita
eșarfa roșie pentru fotografii
eșarfa fină contra frigului
șalul care îți protejează sticlele
fularul care îți acoperă umerii
mătasea pe care ai furat-o
blana plină cu pene
voilul pentru a devoala
pentru că această țesătură, dragul meu,
această împletitură înfășurată în jurul cărnii
tale
este fantezia ta, ca o identitate.
(Traducere din franceză de Maria Ivanov)
