Germain Roesz este poet, pictor și teoretician al artei din Franța. Este, de asemenea, profesor emerit al Universității din Strasbourg (de teoria, practica și știința artelor). În 1994 a creat Editura Les Lieux Dits, care combină poezia și artele plastice. Poezia sa este o invitație de a străbate tenebrele lumii, propunând căi de lumină în care corpul și spiritul se aliniază pentru a reda un sens profund vieții. Cele mai recente cărți pe care le‑a publicat sunt: O liniște în stomac, Editura l’Atelier du Grand Tétras (Un silence dans le ventre), Tu crezi că e vară, Editura Propos2 éditions (Tu crois c’est l’été), A scrie urgenia, Editura Les Lieux Dits éditions (Ecrire l’urgence).
18 martie 2019
Privește cifrele Umbrele cifrelor
Privește numerele Umbrele numerelor
Privește ecranul Umbra ecranului
Privește defilarea
Nu te mișca Privește
Privește umbra defilării
Înțelege Nu înțelege.
Privește ceea ce nu înțelegi
O umbră pe care o poți citi defilează acolo
&
20 martie 2020
Sub piele în piele pe
Sub cuvânt pe cuvânt în cuvânt
Sub cer în cer
În albastru văd negru
În negru caut lumină
În lumină visez la lumină
Se furișează ca o fantomă atât de mică
încât e enormă
Nu mai există micile flori păsările care cântă cerul albastru
Smulgerea florilor păsările care chicotesc
Păsările care scuipă
Oamenii se‑ascund fiindcă‑au dat
peste cap micile grații
Atât de mari de fapt
Uitate
Încă un pas și cazi în acest abis care te poartă de atâta timp
Tu te agiți în abisul pe care tu l‑ai creat
Da tu cazi crezând că progresezi
Da tu cazi crezând că tu te îmbogățești
Pe creasta vulcanului déjà de atâta timp
Te crezi încă acolo în pofida fricii tale
Te crezi încă acolo ca o prostie virală transcedentală
Care străpunge aerul care străpunge unda care străpunge
totul
Care străpunge balonul lume care
își explodează în nas
Țipi prea târziu privești prea târziu
mergi prea târziu
Discursurile prea târziu
Tu înțelegi că cultura va fi…
Da, va fi o soluție pentru singurătatea ta
Da, va fi
Tu înțelegi prea târziu
Tu nu mai știi să citești Tu nu mai știi să scrii
Tu nici măcar nu‑ți mai imaginezi
Realul s‑a strecurat în porii tăi
în pielea ta în capul tău
Tu ai luat realul drept adevăr
&
25 mai 24
Răsărit fără trup unde iubirea cade
În gaura oarbă și
Rătăcește la marginea unei zile
În cutia electronică a artificiului
Cum se ridică noaptea înstelată
a magneților de lumină?
Cum se transformă durerea nocturnă
în praf?
Cum se pierde în ceață mângâierea amânată în mod
repetat?
Șiretlic dezarmat fără viitor
Izbit de pământul negru
Șiretric înroșit de sare de sânge
În amărăciunea fumului
Răsărit otrăvitor în avalanșa de măceluri
În completarea de fluxuri în viteza albastrului azur
Un răsărit ca o noapte
Cu stele măturate constelații stinse
Dar A ta vorbă încă
Dar A ta culoare încă
Dar Profet deghizat
(Prezentare și selecție de Sylvestre Clancier, poet, președintele Academiei Mallarmé, președinte de onoare al PEN Clubului din Franța, președinte la „Maison de Poésie – Fondation Émile Blémont” din Franța.
Traducere din franceză de Maria Ivanov)
