24 februarie 2022
Ucraina!
Și prietenii îmi ziceau: De ce rusul tău de pe copertă e bun? Există și răi?
Nu cred că trebuie să mai răspund la întrebări…
21 martie 2022
De Ziua Internațională a Poeziei, am fost cu scriitori, bibliotecari și cântăreți la Uniunea Scriitorilor. Până la urmă a fost o întâlnire‑manifest în susținerea Ucrainei!
Am citit poeme despre războiul rus dus împotriva ucrainenilor, s‑au citit poeme traduse semnate de poeți ucraineni, s‑a cântat despre mame, cele care poartă războaiele pe umerii lor…
M‑a sensibilizat poemul lui Grigore Chiper despre tancul de la Coșnita, cel al lui Dumitru Crudu dedicat unei iubite imaginare din Mariupol, poemul lui Arcadie Suceveanu despre Peștele cel mare care înghite peștii mici, poemul Eugeniei Bulat despre buncărul în care aerul devine solid, poemele traduse de Teo Chiriac și Dumitru Crudu din poezia ucraineană…
Astăzi aniversăm și un centenar de la nașterea traducătorului Igor Crețu. Ivan Pilchin a venit cu un medalion literar pe care i l‑a dedicat. Biografia lui de creație m‑a făcut să constat că oamenii zilei de ieri au trecut prin orori și mai mari…
Eu am citit poemul meu Cruciada copiilor, despre copiii Ucrainei care fug din calea războiului…
Opriți RĂZBOIUL!
8 aprilie 2022
Copiii, copiii morți, răniți, speriați până la bâlbâit, neputincioși, confuzi, copiii războiului din Ucraina nu îmi ies din cap de pe 24 februarie.
Dacă în secolul XXI așa ceva mai e posibil în Europa, mă întreb: unde a greșit omenirea?!
Copiii noștri, care aud, văd frânturi din toate astea, vor purta și ei această memorie a războiului?
28 aprilie 2022
În Ucraina sunt câteva adolescente însărcinate după ce au fost violate de soldații ruși. Sunt asistate de medici și psihologi. Unele au decis să păstreze copilul pentru că un avort le‑ar periclita maternitatea pe viitor. Eu însă mă gândesc la copiii născuți în astfel de condiții în 1939‑1945. Și mă gândesc la memoria generațiilor. Toată această durere este transmisă mai departe. Și noi ne întrebăm de ce în spațiul postsovietic oamenii nu zâmbesc? Revoluții, război, deportări, foamete, teroare. E de mirare că mai suntem!
Dar vom fi! În pofida! Vom fi, chiar dacă!
26 mai 2022
Mai există Antigone?
Nu știu de ce astăzi m‑am gândit la Antigona. Așa, deodată… Acum, seara, văd la știri o mamă ucraineancă al cărei fiu a căzut în regiunea Herson. Într‑o zi a venit din Cehia în Ucraina și împreună cu soțul au mers în teritoriul ocupat. Și‑au căutat fiul pe câmpul de luptă, l‑au găsit și l‑au adus în portbagaj la Vinița, unde l‑au înhumat. Toate le‑au făcut sub automatul agresorului.
Asta face diferența…
23 august 2022
1 000 de copii ucraineni au fost omorâți (date confirmate) în războiul dus de Federația Rusă în Ucraina…
24 august 2022
La mulți ani, UCRAINA!
Samuel Huntington cu Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale a avut dreptate, Francis Fukuyama cu Sfârșitul istorie mai puțin… Lupta ucrainenilor azi e despre ciocnirea civilizațiilor, a trecutului cu modernitatea, a ideologiilor represive cu libertatea umană…
6 octombrie 2022
Dacă tot am pornit dialogul cu dl Baudrillard, da, avea dreptate în 1986 când vorbea despre „obscenitatea nucleară” și „patosul nuclear”… După 36 de ani tot acolo suntem… Și dacă în 1986 el vorbea despre „Vietnamul la televizor” și „războiul televizat”, acum Ucraina e o țară sub sticlă și pe sticlă.
18 octombrie 2022
Dar când mă uit la știri cu copii morți în Ucraina, cu femei însărcinate ucise, înțeleg că
nu aș fi fost bună de prezentatoare de știri. Eu aș boci ca la mort acolo, la cameră. Într‑o sâmbătă eram singură acasă și am văzut un reportaj cu copii orfani, schilodiți de acest război. Stăteam în fața televizorului și plângeam, curgeau șiroaie lacrimile, plângeam cretin, plângeam cathartic…
