Interviu cu poeta și spoken word performera Lena Chilari, realizat de Maria Ivanov și Dumitru Crudu

Degeaba ai luat erste premium dacă la tine e râs și mizerie‑n casă

Lena Chilari: „Curajul de a te zbate, de a încerca să te aperi prin poezie sau scenă și de a eșua într‑un mod teribil și imanent în viața reală”

Cu ce poeme ai cucerit scena din Rotterdam? Și de ce ai ales anume aceste poeme? Te‑ai gândit la publicul de acolo? Sau sunt poemele tale preferate?

Pentru prima etapă din Rotterdam am ales: am venit de atâtea ori să te caut încât am rămas iarăși cu mine însămi. E un poem feminist, despre experiența oribilă de a fi tânără femeie, de a fi văzută doar pentru decolteu și trup și de a‑i scuipa pe toți peste bot. Pentru etapa a doua am hibridizat două poeme: să nu credem în cei ce ne spun povești cu zmei + trăim într‑un timp în care dumnezeu se retrage din lume. Este un poem sociopolitic, o critică la adresa unei societăți închistate, totalitare, ce decurge într‑o ironie tandră în care anunț căderea sistemului într‑o manieră de stewardesă – please wait patiently for the failure of the system and don’t forget to fasten your seatbell. Pentru a treia etapă am hibridizat ultimele două poeme: poem ∞ și mi s‑a mărit orizontul unde în sfârșit îl văd pe celălalt. Încep cu un poem identitar care sfârșește cu o declarație de dragoste pentru propria poezie. Am ales aceste poeme împreună cu Andreea Iulia Scridon, într‑o după‑amiază, ajunsă acasă după lucru. I‑am citit tot ce aveam gândit pentru concurs, iar ea a avut un tabel în care m‑a „jurizat” după standardele lansate din timp pentru concurs și împreună am decis cronologia poemelor.

Cum ai perceput publicul din Rotterdam? Ți s‑a părut diferit de cel din România? Dar din Moldova?

Publicul din Rotterdam a fost foarte călduros și atent. În timpul concursului mi‑am spus mie însămi că e mult mai important să îmi spun povestea pe scenă și să mă conectez cu el, să caut privirile fiecăruia decât să știu că iau vreun loc sau ba. M‑am concentrat treptat pe fiecare etapă în parte și am antrenat poemele pe rând, altfel le încurcam între ele. Publicul din Moldova e foarte reticent și distant, detașat, cel din România seamănă cu ce am trăit cu publicul la Rotterdam.

Dă‑ne un citat dintr‑un poem citit acolo, care crezi că definește poezia ta.

Un citat dintr‑un poem care mă definește este: „ecoul celor buni pe care i‑am căutat și nu i‑am găsit/ ochii și cuvintele celor batjocoritori care m‑au văzut pentru trup/ dar tot nu era unul desăvârșit/ ci un trup care îți usucă balele din gură în afara țâțelor generoase să piară sub țipetele mele surde/ vă scuip peste bot/ vă calc în picioare chiar dacă mă doare/ mă‑mpiedic ca o femeie adevărată ce sunt/ cad și nimeni nu mă ridică”. L‑am ales pe acesta fiindcă descrie frecventa mea disperare și dezamăgire asupra lumii, curajul de a te zbate, de a încerca să te aperi prin poezie sau scenă și de a eșua într‑un mod teribil și imanent în viața reală.

Cum s‑a schimbat viața ta în urma acestei victorii? Dacă s‑a schimbat. Dar poezia?

Am fost la Berlin, la Campionatul European de Slam Poetry, ca să documentez experiența și au apărut extrem de multe articole ca‑ciupercile‑după‑ploaie cu o moldoveancă a câștigat un concurs internațional. Am avut multe persoane cunoscute și, mai ales, necunoscute care mă felicitau de niciunde, pe stradă, la lucru sau la Meron Gallery, locul de unde îmi iau dimineața cafeaua.

În momentul în care scrii un nou poem te gândești instant la cum ar suna recitat?

Unele poeme se dau greu recitate, de exemplu, să nu credem în cei ce ne spun povești cu zmei îmbătați, care a fost un calvar de învățat și de antrenat pentru scenă. Nu îmi intra deloc în cap. După o perioadă de lectură, scris, antrenat și expus pe scenă timp de cinci ani, dezvolți o intuiție poetică, care te ajută să înțelegi ce poeme merg pe scenă și ce poeme pot rămâne pe foaie. Atunci când scriu, de multe ori îmi dictează poemul direcția și atunci mă las în voia lui. Unele poeme sunt foarte ușor de ținut minte și de antrenat sau improvizat pentru și pe scenă, de exemplu, trăim într‑un timp în care dumnezeu se retrage discret din lume sau știam că nu am voie să tac trebuia să spun ceva într‑o lume incisivă și bâlbâită unde Ludmila răstoarnă munții.

Ai poeme publicate pe care nu le‑ai recitat niciodată sau pe care le reciți rar? Și invers, poeme recitate nepublicate?

Da, nu îmi plac poemele siropoase sau despre dragoste amoroasă, le detest și mi se strânge stomacul la ele. Nu le citesc niciodată sau le citesc extrem de rar, cu multă stângăcie și neîncredere. Nu îmi vin natural deloc și atunci le evit dinadins.

Dă‑ne un poem dintr‑o viitoare carte.

Vă ofer poemul post‑Rotterdam, inspirat de discuția cu mama pe Whatsapp, deși recunosc că ai mei, mama și tata, au fost foarte mândri de mine și mi‑au și spus asta. Sper să vă placă, m‑a chinuit câteva zile și nopți să îi dau o formă:

Oboseala se arată în lucrurile mici

„degeaba ai luat erste premium dacă la tine e râs și mizerie‑n casă,
cere‑ți chiar amu’ scuze de la Andreea și apucă‑te de curățenie”

o las pe Andreea în bezna vidului ecoul numelui meu în
depărtare lena liniștește‑te abia ai ajuns din Rotterdam ești
obosită se vede pe tine oldorii din ochi și litiera puturoasă a
motanului hainele pe centrifugă să se‑nvârtă aspiratorul de la
Dănuța să răsune firele lungi de păr ale ei sau scurte ale mele
podelele spălate dezinfectate vasele de când am plecat uscate
frecate cu spumă întinse peste prosop pe două scaune aranjate
plantele gătite stai nu gătite udate se scurg din telefon comentarii
aplauze nenumărate cu vocea mamei mele „o moldoveancă
a câștigat/ o moldoveancă stabilită la Cluj a câștigat/ o poetă
din Republica Moldova a/ o femeie din Moldova a/ succes
internațional pentru o poetă din/ tânăra din Republica Moldova,
laureată a unui concurs prestigios a/ o moldoveancă a cucerit/
moldoveanca Lena Chilari câștigă mare premiu” strânge
curăță spală freacă pe Andreea primește pe lume îmbrățișează
ii acolo prezentă nu urla nu țipa fii mai blândă fii curată
sufletește roagă‑te spune amin când se spune amin nu păcătui
nu‑ți disprețui iubiții învață tot ce e mai bun de la ei nu trânti
ușa întinde mușchii respectă autoritatea păstrează‑ți jucăriile
iubește‑ți semenii sună‑ți rudele nu te strâmba la comentariile lor
cretine nu‑ți dori carnea dar dacă ți‑o dorești măcar fută‑te bine
sărută cu patimă urcă deasupra pișă‑te după nu cere nimic serios
o să fugă spune mulțumesc și cu plăcere învață poeme calcă
haine renunță la înghețată spune povestea ta pe scenă ești un
storyteller distrează audiența joacă‑te cu ochii simte cât trebuie
nu mânca excesiv nu te îngrășa nu slăbi drastic șterge‑te bine
după toaletă spală gurița ia medicamentele suplimentele omega
semințele de chia cu sucul de lămâie zâmbește pe stradă liniștește
copiii nu urla nu țipa nu bate nu trage de mână nu invalida furia
nu te bucura prea tare nu plânge prea zgomotos nu fi așa serioasă
în fotografii nu te încrunta nu te îmbolnăvi salută mereu la ieșire
și la plecare
mă uit la Andreea deși nu o văd
maternitatea este să îți vrei copilul perfect
ecoul mamei mele ne umple tăcerea îmi cer iertare mă întreabă
Andreea cum sunt eu râd isteric mă simt acasă

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

pe strada olha kobylyanska din cer-

năuți măturătorul de bronz cu trandafiride bronz scutură de ani caldarâmul reînvie în piatră urmele lui eminescu calcpe ele trandafirii se-nroșesc se agață cughimpii de

Noutăți
Marcela Benea

Luptător

Știu despre mine că nu-mi aparțin.Brațele-mi nu îmbrățișează –am doar două mâini purtătoare de armă,instruite cum să omoare. Picioarele-mi sunt mereu în alertă,obosite, sunt în

Noutăți
Romeo Aurelian Ilie

Țipete cu tocuri cui

Nadejda Ivanov (născută în 1988) este doctor în filologie, cercetător știinţific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al USM, redactor-șef al revistei „Limbă,

Noutăți
Nicolae Popa

Călătorie spre Frasinul Gigant

(fragment) Deasupra unei râpi prăpăstioase crește un cireș sălbatic mult mai înalt decât copacii păduricii din jur. Iar în vârful cireșului tronează un cuibar clădit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *