La invitația revistei „Timpul” și profitând de oportunitatea momentului din preajma datei de 15 ianuarie, mă dedau unui exercițiu cam neobișnuit: acela de a prezenta foarte pe scurt eu însămi un volum colectiv, pe care l-am coordonat împreună cu Liubov Melniciuk, conferențiar la Universitatea „Iuri Fedkovici” din Cernăuți (Gina Puică, Liubov Melniciuk (coord.), Interferențe lingvistice și culturale la Cernăuți și în lume. Eminescu în limbile lumii (traduceri, receptare critică și academică), Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2021). Textele incluse în volum au la bază o mică parte din comunicările prezentate în cadrul a două mese rotunde anuale și internaționale pe care, în calitate de lector de limba română din partea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, le-am inițiat și organizat la Cernăuți între 2016 și 2021: una dedicată explicit receptării în lume a lui Eminescu, cealaltă chestiunii mult mai largi a interferențelor lingvistice și culturale din spațiul limitrof și mai îndepărtat. Mă voi opri aici doar la tematica (preponderentă în volum) legată de figura și moștenirea spirituală eminesciană și de reverberațiile lor în alte spații lingvistice și culturale.
A vorbi despre Eminescu la Cernăuți este mai mult decât firesc, este inevitabil. Firesc mi s-a părut și faptul de a-l aborda din perspectiva receptării sale internaționale prin traduceri și/sau prin diverse studii critice și academice, mai ales că am dorit din start să evităm două obstacole: excesul de festivism și viziunea închistată în naționalism. Astfel, cititorul va găsi în volum mai multe texte (datorate lui Serhii Lucikanin, lui Volodimir Antofiiciuk, Cristiniei Paladian) despre felul în care creația eminesciană a fost receptată în spațiul ucrainean. Alte spații avute în vedere sunt cele de limba engleză (prin două contribuții consistente ale Danielei Hăisan, interesante și din perspectiva teoriei și practicii traducerii), de limba franceză (prin Muguraș Constantinescu, cu o perspectivă a istoriei traducerii aproape exhaustivă asupra chestiunii), de limba spaniolă (prin Enrique Nogueras, el însuși traducător al prozei eminesciene) sau de limba maghiară (grație Mihaelei Bucin, care a abordat receptarea eminesciană prin inventarierea numelor de străzi și a monumentelor „Eminescu” din Ungaria). Mihaela Toader a fost preocupată de felul în care scriitorii români din exilul postbelic au vibrat citind poezia eminesciană și care, conștienți de circulația defectuoasă în afara granițelor a volumelor tipărite în țară, au realizat o modestă, dar semnificativă „ediție de pribegie” a poeziei eminesciene.
Reiese și din acest volum că Eminescu și opera sa rămân coordonate esențiale ale patrimoniului literar și cultural românesc, inclusiv în fața lumii largi. Însă ca simbol (încă) al identității naționale românești, moștenirea eminesciană a fost și continuă să fie pe alocuri instrumentalizată. Chestiunea instrumentalizării pe criterii ideologice, prin ocultări, deturnări, dar și valorificări intenționate ale operei eminesciene în Ucraina sovietică și în cea independentă este bine reliefată de Serhii Lucikanin, profesor la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, între altele, autorul unei antologii cuprinzând 38 de versiuni în 15 limbi ale poemului La steaua. Întrezărim, în acest volum, și câteva discrete figuri de traducători și de traducătoare ai/ale lui Eminescu, de personalitatea cărora cercetătorii traductologi au tendința de a se apropia în ultimii ani (a se vedea portretul Elisabetei Isanos schițat în volumul nostru de jurnalista, scriitoarea și traducătoarea Doina Cernica). Aș menționa aici și secțiunea finală a volumului, care reproduce reportaje despre diferitele ediții ale meselor rotunde ce stau la originea volumului și care corijează oarecum inevitabilul fragmentarism al cărții. Sunt texte redactate de Doina Cernica, jurnalistă suceveană, și de Maria Toacă, jurnalistă cernăuțeană, ce reușesc să recreeze ambianța și detaliile întâlnirilor de la Universitatea din Cernăuți, ai căror protagoniști au fost mult mai numeroși decât autorii prezenți în sumarul volumului semnalat aici.
