Ce facem? Mai rămânem în țara asta sau emigrăm pentru totdeauna?

Ce facem? Mai rămânem în țara asta sau emigrăm pentru totdeauna? – așa începe un spot publicitar la „Ionesco”, care ne invită la melodrama „Căldură în noiembrie”. Piesa este scrisă de Yana Dobreva, o autoare de origine bulgară, iar regia este semnată de Petru Vutcărău. Premiera spectacolului a avut loc acum 3 ani, însă tema spectacolului este și va rămâne actulă – emigrarea. După cum afirma regizorul spectacolului „Piesa este despre dragoste, trădare, iubire, prietenie, dar mai are ceva piesa asta, ceva care ne doare pe toți – plecatul de acasă, smulsul rădăcinilor. Nu există familie în Republica Moldova care să nu fie afectată de această problemă, vrei să capete un sens viața ta și pentru asta sacrifici multe lucruri. Teatrul nu dă răspunsuri la aceaste întrebări, El vine să pună întrebări și deja de fiecare în parte depinde alegerea pe care o va face…”

Acțiunea are loc într-o cârciumă pe malul mării, s-ar părea ceva banal, o zi obișnuită, o zi de sâmbătă, un cuplu tânăr – proprietarul și iubita sa, apoi apare un client, o doamnă (Elena), apoi un domn (Alex), care se dovedesc a fi foști iubiți, doar că el a fugit acum 40 de ani, iar Elena a rămas aici și vine în fiecare sâmbătă în acest local și îl așteaptă. Pe parcurs se perindă amintiri, aflăm din povestea lor despre împrejurările în care s-au iubit și s-au despărțit, calvarul prin care a trecut Elena și prețul pe care l-a avut de plătit ea pentru fuga lui. Martori la toată povestea aceasta sunt Tânărul și iubita sa, o Tânără energică și ambițioasă, care vrea cu tot dinadinsul să emigreze împreună cu el în America. Două cupluri, două povești, aceleași probleme, aceleași întrebări fără răspuns. Pe parcursul spectacolului persistă un amalgam de emoții, de la momente comice la tragedie, iar finalul spectacolului te răvășește, rămâii blocat și te tot gândești ce ai fi făcut tu în aceste situații. Un pic absurd e faptul că scriu despre mine ☺ fiind cea care interpretează rolul Tinerei, dar acest spectacol, mai ales în perioada de montare  „m-a întors pe dos”, mi-a sugrumat sufletul și de atunci de fiecare dată când îmi apare un gând de emigrare mă tot gândesc la aceste personaje. Cred eu, acest spectacol trebuie văzut de fiecare, pentru că avem în țară atâția oameni care se vor regăsi. Îmi amintesc într-o deplasare în România, unde participasem la un Festival Internațional, după spectacol șoferul autocarului mi-a zis că s-a regăsit atât de mult, el dorind să rămână în țară, iar soția cu tot dinadinsul să emigreze, exact ca situația tinerilor din spectacol. Spectacolul te ține într-o răsuflare, de parcă nu ai timp să respiri, observ asta, simt asta de fiecare dată când jucăm spectacolul, publicul este foarte receptiv, de la început ascultă, mai reacționează, mai râd (am menționat mai sus că sunt și momente comice), însă de la jumătate de spectacol se face o liniște în sală, nu auzi nici un sunet, nici o mișcare de parcă toată sala a încremenit, a încetat să mai respire, iar la scena de final a tinerilor și la ultimul monolog al Elenei, auzi cum curg lacrimi, sfârșit, se stinge lumina, iar în sala lumea încearcă să respire. Joc acest specacol de fiecare dată ca ultima dată, ultima reprezentare, am impresia mereu că nu va mai fi…Cineva spunea odată, dacă vrei să pleci din țară, vrei să emigrezi, dar ai încă multe întrebări, nu știi cum va fi, e bine sau nu, te lupți în sinea sa, atunci trebuie să vii să vezi “Căldura în noiembrie” care poate te va ajuta, te va îndruma.  

De menționat că spectacolul “Căldura în noiembrie” a participat la următoarele festivaluri:

  • Festivalul Internațional Multicultural de “Teatru Tranzit Feszt”  (Satu Mare, România)
  • Festivalul Internațional de Teatru Oradea (România); Premiul spectatorului orădean; 
  • Festivalul Capitalelor Națiunilor Centenare ( București, România)
  • Festivalul “Zile de teatru Matei Vișniec” ( Suceava, România)

Iar de Ziua Națională a Culturii în cadrul evenimentului Gala Premiilor anuale în domeniul Culturii 2019, regizorul Petru VUTCĂRĂU – Artist al Poporului, i-a fost acordat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul artei teatrale pentru montarea spectacolului „Căldură în noiembrie”.

Închei aici, multe ar fi de spus, de povestit, dar mai bine vă aștept la teatru…

Tânăra: Aici niciodată nu se va întâmpla nimic important, aici nu există nici o speranță…

Tânărul: Nicăieri nu există speranță dacă nu ți-o inventezi singur.

 Natalia Prodan

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

pe strada olha kobylyanska din cer-

năuți măturătorul de bronz cu trandafiride bronz scutură de ani caldarâmul reînvie în piatră urmele lui eminescu calcpe ele trandafirii se-nroșesc se agață cughimpii de

Noutăți
Marcela Benea

Luptător

Știu despre mine că nu-mi aparțin.Brațele-mi nu îmbrățișează –am doar două mâini purtătoare de armă,instruite cum să omoare. Picioarele-mi sunt mereu în alertă,obosite, sunt în

Noutăți
Romeo Aurelian Ilie

Țipete cu tocuri cui

Nadejda Ivanov (născută în 1988) este doctor în filologie, cercetător știinţific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al USM, redactor-șef al revistei „Limbă,

Noutăți
Nicolae Popa

Călătorie spre Frasinul Gigant

(fragment) Deasupra unei râpi prăpăstioase crește un cireș sălbatic mult mai înalt decât copacii păduricii din jur. Iar în vârful cireșului tronează un cuibar clădit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *