Un cineast are nevoie de cultură cinematografică

Dumitru Grosei: „Scopul nostru de bază: să producem spectatorului nostru mângâiere și bucurie”

 Dragă Dumitru Grosei, tu și Marian Crișan, cei care organizați Festivalul „Zilele filmului românesc”, sunteți reprezentanții noului cinema românesc. Fiecare din voi, în felul său, și-a adus contribuția la înnoirea filmului românesc, tu prin documentarele și scurt-metrajele tale vizionare și post-umaniste despre omul mărunt, iar Marian Crișan prin parabolele sale post-realiste despre cotidianul și societatea românească de azi. De aceea, festivalul este și o reflectare, dar și o prelungire a căutărilor voastre în cinematografie. Cu fiecare ediție pe care o organizați demonstrați faptul că explozia de azi din cinematografia românească nu ar fi fost posibilă fără marii regizori români de ieri. În fiecare an veniți cu un nou regizor de cândva pentru a vă susține teza. De data asta, ați adus Senatorul Melcilor de Mircea Daneliuc, un film care, deși a fost inspirat din viața politică românească din anii nouăzeci, și-a depășit epoca și țara în care a fost creat și nu pare a fi un film despre o anumită perioadă istorică și despre o anumită clasă politică, ci e un film despre oportunism și lașitate, care nu au culoare politică și naționalitate. Așadar, întrebarea mea: este Mircea Daneliuc un precursor al noului val de cineaști români și prin care anume lucruri și este adevărat că voi încercați să impuneți ideea că nu există o ruptură, ci este o continuitate între generațiile de cineaști români?

Dumitru, în primul rând îți mulțumesc pentru înalta apreciere a modestei mele contribuții la dezvoltarea Noului Cinema Românesc. Gândul nostru, la introducerea secțiunii RETRO în programul ZFR, a fost, în primul rând, să facem cunoscute publicului basarabean capodoperele filmului românesc de-a lungul timpului, într-o ordine cronologică. Dar și, desigur, să arătăm această continuitate stilistică a marilor filme din prezent cu cele din trecutul istoriei filmului românesc. În ceea ce îl privește pe Mircea Daneliuc, personal, sunt de părerea că Noul Cinema Românesc a pornit de la el, odată cu filmul Probă de microfon, în anul 1980. Cu acest film Mircea Daneliuc a răsturnat toate paradigmele filmului românesc de la acea vreme, propunând o nouă stilistică, un nou tip de discurs filmic, care, ulterior, a fost dezvoltat de către așa-numitul Nou Val.

La festival aduceți și filme de ultimă oră, chiar înainte de-a fi proiectate și vizionate în România, iar prin asta încercați, cred, să relevați faptul că explozia nu s-a consumat, iar continuitatea nu s-a rupt. Care au fost filmele noi de la această ediție și în ce a constat noutatea lor?

Ediția din acest an a avut o trăsătură inedită față de edițiile precedente, anume prin faptul că nu am avut niciun exponent de marcă al Noului Val: Cristi Puiu, Cristi Mungiu, Radu Munteanu, Radu Jude și alții. Toți autorii sunt tineri cineaști, la primul sau la al doilea film. O altă noutate ar fi și faptul că am avut două regizoare tinere, Monica Stan și Alina Grigore, ambele cu filmele de debut, premiate la mari festivaluri. Alina Grigore a câștigat Marele Premiu la San Sebastian, cu filmul Crai Nou, iar filmul Imaculat, regizat de Monica Stan, este propunerea României la premiile Oscar. După cum vezi, spectatorul din Chișinău a avut ocazia să vadă un noul suflu al cinematografiei române, dincolo de Noul Val.

Printre spectatori vin și mulți cineaști tineri. Ce crezi că ar putea învăța de la filmele aduse de voi la Chișinău?

Bineînțeles că au ce învăța. Un cineast are nevoie de cultură cinematografică și mai ales când aceste filme sunt cele mai bune și cele mai noi pelicule românești. Da, este un mare privilegiu pentru tinerii cineaști și studenții de la cinematografie că au oportunitatea să vadă un asemenea program de filme și mai ales că intrarea este gratuită.

Pe lângă secțiunile de bază ale programului ZFR Chișinău, noi am mai introdus o secțiune, dedicată anume studenților: Arhiva Activă. După cum vezi, programul nostru are și o tentă didactică.

Cred că nu ați face acest festival dacă nu ați avea și voi de tras vreun folos de pe urma lui, și când zic folos nu mă refer la beneficii materiale, ci la câștiguri spirituale. Care ar fi acestea?

Referitor la câștigurile materiale, până la ediția de anul acesta eu și cu Marian Crișan am făcut voluntariat, ba am mai și susținut evenimentul din bani proprii, mai ales primele câteva ediții. Cea mai mare satisfacție a noastră este faptul că filmul românesc de cea mai bună calitate poate fi văzut de spectatorul nostru, în sincron cu spectatorul de dincolo de Prut și cu spectatorul din marile capitale ale filmului european și mondial.

Dacă ar fi să asociez festivalul cu un singur cuvânt, acesta ar fi bucurie. Cu ce filme ne veți bucura la următoarea ediție?

Să știi că acesta este scopul nostru de bază: să producem spectatorului nostru mângâiere și bucurie. Pentru la anul pregătim multe surprize plăcute, deja avem o schiță de program. Voi spune doar că suntem în discuții avansate cu Cristian Mungiu, pentru a-l aduce la ediția a noua, pentru un FOCUS, unde vom proiecta trei dintre filmele sale, două anterioare și cel mai recent, R.M.N., selecționat și la Cannes anul acesta. Despre restul programului, publicul nostru va afla mai aproape de începutul următoarei ediții.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Viorel Postolachi

Maxima lunii octombrie

Îmbătrânind, îmi dau seama că de școală au nevoie nu copiii, ci părinții. Viorel Postolachi

Noutăți
Filip Klega

Kaufland în București

Kaufland din Bucuresti de lângă gara Basarab este proiectat în mod absolut identic cu magazinul similar din Praga de la capătul tramvaiului 9 Sortimentul este

Noutăți
Victor Dumbrăveanu

Lumina de la capătul tunelului

(roman inedit, trimis de fiica autorului, partea a doua) Am lăsat amintirile pentru o altă ocazie şi m-am grăbit să fiu drăguț cu doamnele. Am

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *