Prima ediție a Festivalului Internațional de  Teatru  Contemporan  „Andrei Vartic”

1. Ce așteptări ai de la prima ediție a Festivalului Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic”?
2. Dintre toate rolurile interpretate, la care ții cel mai mult? Face parte din spectacolele jucate în cadrul festivalului?
3. Oferă un argument pentru care publicul să‑și dorească să vină la festival?

1. L‑am cunoscut pe Andrei, fondatorul Teatrului poetic „Alexie Mateevici”. Îmi doresc ca acest festival să fie un adevărat succes, să se ridice la nivelul personalității și spiritului său viu, dăruitor, și să ne ofere reprezentări minunate, spectaculoase, emoționante – un prilej de celebrare a teatrului contemporan și a valorilor autentice.
2. Dintre toate rolurile interpretate, mi‑a plăcut cel al Bozenei, vecina din piesa tragicomică Între noi e totul bine de Dorota Masłowska, care va deschide acest festival. Fiind un rol interpretat în mare parte de bărbați, am încercat să aduc în scenă o femeie din generația a doua, speriată de viitorul sumbru și incert al acestei lumi.
3. Teatrul este o artă care ne ajută să înțelegem mai bine viața, spunea Oscar Wilde. Este o necesitate, un sprijin, care îl ajută pe om să continue. Doar pentru asta publicul ar trebui să participe la acest eveniment, care va reuni spectacole din diverse țări, lecturi și proiecții video pe teme actuale. Va fi o adevărată abundență de cultură – deci, o experiență ce nu trebuie ratată.

1. Sper ca această primă ediție a Festivalului Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic” să fie un început frumos, sincer și plin de energie creativă – un loc unde artiștii să poată împărtăși idei, emoții și povești adevărate, iar publicul să simtă că teatrul e viu și aproape de oameni. Acest festival poate deveni un spațiu de dialog între oamenii din diferite spații culturale, unde teatrul contemporan să fie explorat în forme vii și curajoase. Sper să creeze legături durabile între companii și creatori, dar și să apropie publicul de teatrul actual, cu temele și emoțiile lumii de azi.
2. Toate rolurile mele sunt importante în egală măsură, pentru că au fost create împreună cu regizorii și m‑au solicitat mai mult sau mai puțin emoțional, dar totuși mă consumă. Pentru mine valoarea unui rol nu stă în cât de mare sau vizibil este, ci în retrăirea lui de fiecare dată, la fiecare spectacol, la maximă intensintate, și în procesul de creație, care îl face viu și autentic.
3. Publicul ar trebui să vină la festival pentru a trăi experiențe teatrale autentice, diverse și provocatoare – spectacole care te fac să gândești, să simți și să redescoperi bucuria întâlnirii directe cu actorii și arta văzută prin ochii lor. Merită să vii la festival, pentru că e mai mult decât un șir de spectacole – e o întâlnire între oameni care iubesc teatrul, o ocazie de a descoperi voci noi și de a te lăsa atins de emoția scenei.

1. Mă bucur că administrația teatrului, împreună cu echipa artistică, a reușit să organizeze un festival. Chiar am așteptări mari, abia aștept să cunosc lume nouă și să vizionăm spectacole ale colegilor noștri de breaslă.
2. La toate rolurile țin mult, dar cred că rolul Micului Prinț îmi rămâne în inimă. A fost primul meu rol în teatru, iar primul rol mereu e unul mai special pentru un actor.
3. În primul rând, e un festival în care se vor juca piese scrise în ultimii 25 de ani, adică dramaturgie contemporană. Venind la acest festival, veți putea cunoaște actori și autori noi. De asemenea, vor fi spectacole‑lectură și lansări de carte. Pe scurt, este un program cu diverse activități la care veți avea acces.

1. Îmi doresc ca acest festival să ne unească și să devină o tradiție, fără de care arta teatrală din Republica Moldova nu poate evolua sau exista.
2. Fiecare rol este creat cu o responsabilitate și cu o dedicare despre care, uneori, îmi vine greu să vorbesc. N‑am roluri la care țin mai mult, fiindcă toate au un grad mare de importanță pentru mine. Dar am mai multe roluri într‑un singur spectacol și ăsta se va juca în cadrul FITC‑ului, la deschidere: Între noi e totul bine.
3. Publicul trebuie să vină la FITC pentru că e prima ediție și tot ce e pentru prima dată trebuie încercat, văzut, apreciat, ca mai târziu să poată fi validat și susținut.

1. Vreau ca motto‑ul participanților, la finalul FITC, să fie: „Mai repede de‑ar fi ediția a II‑a. VENIM!!!”
2. Rolul pe care l‑am adorat și care, pe de o parte, m‑a scos din zona de confort, dar care mi‑a propus o zonă mult mai confortabilă, e Prezentatoarea din spectacolul Între noi e totul bine. Acum ma gândesc că eram într‑o zona greșită de confort (râd).
3. Vino să vezi ceea ce aparențele vor să ascundă!

1. Să fie cel mai bun festival. Să adune lume frumoasă, să ne simțim bine și să povestim.
2. Galina din spectacolul Între noi e totul bine, în regia lui Slava Sambris. Cu el deschidem festivalul.
3. Oamenii vor, timp este, bilete sunt, spectacole bune avem, lumea frumoasă se adună!

1. Spectatori „noi” să descopere Teatrul „Alexie Mateevici”, iar cei care îl cunosc să îl redescopere.
2. Irina din Matca lui Marin Sorescu. Nu face parte din festival.
3. Spectacolele anunțate, dar și multe din atelierele și întâlnitile care vor avea loc.

1. Nu știu dacă am așteptări, neapărat, ci mai degrabă motiv de bucurie, pentru că, pe lângă faptul că abundă în evenimente teatrale într‑un interval atât de scurt, orice festival e un prilej pentru dialog între public și creatorii de teatru, între colective teatrale din diferite orașe si țări, chiar și pentru monologuri și dialoguri interioare ale oamenilor din public și ale actorilor.
2. Nu am un rol la care țin mai mult sau mai puțin, toate îmi sunt dragi în felul lor. Țin la ele în mod egal, chiar dacă unele îmi sunt mai aproape, iar la altele mă gândesc mai mult.

În spectacolul Tristețe și bucurie în viața girafelor de Tiago Rodrigues, în regia Eddei Coza și a lui Dan Coza, joc mai multe personaje, cred că cele mai multe pe care le‑am jucat vreodată într‑un singur spectacol. Acest spectacol va fi jucat la festival.

3. Cred și sper că oamenii nu vor rata ocazia sa vadă atâtea spectacole într‑un timp atât de scurt, spectacole din atâtea țări. Fiind spectacole bazate pe piese scrise de autori contemporani, cred că multe din temele, problemele și întrebările pe care le abordează vor rezona cu publicul de la noi, pentru că prin teatru putem descoperi că nu suntem singuri în frământările, în căutările și în grijile pe care le avem.

Redacția„Timpul”