Lucrarea pentru care graficianul Ruslan Roșca a primit Premiul pentru Tineret „Paparazzi” (gravură pe PVC, 2023, 143×122 cm) „dezvăluie vocabularul semiotic elaborat, creând prin intermediul unor simboluri recognoscibile personaje universale, care înfățișează în egală măsură prototipuri istorice și culturale, dar și personaje recurente în viața de zi cu zi. Ruslan Roșca abordează cu originalitate tehnicile gravurii, oferind o imagine contemporană și autentică uneia dintre cele mai vechi forme de exprimare artistică”, a menționat criticul de artă Alexandra Mihalaș. Extragerea din furnalul timpului a vestigiilor amprentate de patina focului și a fumului conturează viziunea Svetlanei Șugjda în suita de opere În ceață albastră: Apus, El și ea, Izvorul, Încremeniri, Pădure, Peisaj urban, Pom 2, Regina, Toamna. Pentru evoluția constantă și originalitatea gândirii plastice, artistei i‑a fost oferit Premiul Juriului.
Veaceslav Fisticanu, prin întreg palmaresul său artistic și prin lucrarea Chaos‑Order Frequencies Nr 25.09.23 (acrilic, pânză, 2023), își propune identificarea unui traseu conceptual de epurare a adevărului artistic de oricare din conotațiile lumii exterioare artei, de orice conținut eterogen limbajului artistic. Culoarea‑materie este ordonatoare de spații, planuri și forme independente sau suprapuse. Versatilitatea limbajului abstract îi permite artistului transferul de la formele aleatorii la formele delimitate strict, conforme voinței artistului. Texturile complexe obținute prin intermediul culorii fluide sau consistente, turnate sau aplicate cu șpaclul, creează un univers care doar la prima vedere pare a fi haotic. Lucrările recente – rezultat al multiplelor experimente – prezintă un limbaj sofisticat și totodată epurat. Permanenta construcție și deconstrucție, un perpetuum mobile – la încheierea procesului de construcție începe deconstrucția, până la epuizarea resurselor implicate în procesul de creație. Astfel, artistul s‑a învrednicit cu Premiul Institutului Cultural Român.
Un Dorumetru cu capul tăiat (lui Alberto Giacometti) a motivat juriul să‑i ofere lui Valentin Vârtosu Premiul pentru Sculptură. „Postmodernismul sculptorului moldovean Valentin Vârtosu este unul cu rădăcini adânci în realismul cultivat în atelierul lui Lazăr Dubinovschi. Parcurgând o cale complicată și controversată de creație și tratând genurile clasice ca portretul și compoziția tematică într‑o modalitate specifică doar lui, Valentin Vârtosu descoperă atât pentru sine, cât și pentru spectatorii săi o viziune proaspătă a unor subiecte culte, o lume a gândurilor și meditațiilor sale, unite prin dorința sa de a crea”, afirmă criticul de artă Ana Marian.
Premiul pentru Artă Decorativă i‑a revenit ceramistului Oleg Dobrovolschi, prezent în expoziție cu lucrarea Cocorii. „Aflat deja la o maturitate artistică recunoscută, Oleg Dobrovolschi adoptă un discurs conceptual autentic, personal, fiind actual și modern fără a dori să fie cu orice preț un artist «la modă»; el nu consimte să se alinieze unor trenduri așa‑zis contemporane doar pentru a‑și spori notorietatea. Nu se dezice de propriul crez, urmându‑și cu sfințenie propriile instincte creative, sentimente, convingeri și trăiri estetice, într‑o relație de mare complexitate tehnică și spirituală. Este un om și mai apoi un artist liber, extrem de mobil în conceptele creației sale artistice, iar acest sentiment se degajă constant și abundent din fiecare obiect al zămislirii sale, fie ea ceramică sau pictură”, mărturisește conf. univ. dr. Andrei Florian.
Premiul pentru Artă Decorativă – Ludmila FurduiI, La vatra neamului. „Plasticiana Ludmila Furdui s‑a lansat în ambianța artistică autohtonă în domeniul picturii, al tapiseriei, al graficii de carte, al designului vestimentar, al scenografiei și al pedagogiei. Ludmila Furdui, Maestru în Artă, a realizat de‑a lungul activității sale peste 1 500 de costume în teatru. Este vorba de spectacolele: Fiți sănătos, domnule de Pierre Chesno, în regia lui Petru Vutcărău, Regele Lear de William Shakespeare, în regia lui Mihai Țărnă, O zi din viata lui Helen de Helmut Peschina, Peter Pan de James Wattndww Bierrie, ambele regizate de Sergiu Chiriac, Lecția de Eugene Ionesco, în regia lui Vitalie Drucec”, afirmă dr. hab. în studiul artelor Victoria Rocaciuc.
Premiul pentru Pictură i‑a revenit pictorului Anatoli Danilișen, pentru Lumină neînfrântă de întuneric. Artistul manifestă o predilecție pentru gestualism și informal. Conceptul filozofic pe care îl abordează ne divulgă contopirea sa cu natura, cu mișcările cosmice și cu lumile interioare, din substraturile cărora își extrage inspirația. Creația lui Anatoli Danilișen este, mai presus de toate, o pictură a stării. Plonjarea gestului spadasinului/floretistului în spațiul tabloului descrie un proces închegat, încheierea unei lupte între artist și pânză, între stările de angoase și speranță, între întuneric și lumină divină. Fiecare urmă de culoare lăsată pe pânză, aplicată în straturi succesive cu pensula, cuțitul sau prin picurare, prinde contur și configurează motivul. Premiu pentru Pictură a fost oferit și pictoriței FLORINA BREAZU, Revers/Simetrie III. Prin lumină și textură artista expune o meditaţie asupra faptului că, în ultima instanță, întregul organism al picturii și al vieții deopotrivă se bazează pe conceptele de dezvoltare, creștere, repetiție. Problematica spațiului, a materiei, a memoriei este armonizată prin dialogul dintre fond și formă, prin contrastele cromatice ce permit sustragerea din suport și rezervarea conceptului în stratul anterior. Tocmai de aceea printre tușe observăm o scriere, o alchimie texturală ce construiește forma din aparentele contra‑forme, prin insule de culoare concertate în aglomerarea pastei. Lirismul intrinsec multiversului conține și incapsulează prestructuri, gânduri, senzații, afirmă criticul de artă Maria Bilașevschi.
Premiul Mare a încununat creația artistului plastic Tudor Zbârnea, Cale II. „Monumentalist de forță, artistul se manifestă plenar pe suprafețe ample în care își poate enunța ideile și umanismul funciar. Cu inepuizabilă forță de extrapolare, cu disponibilități spre trecerea, cu ușurință, dintr‑o stare într‑alta și constantă curiozitate întru investigarea eului personal în comparație dar și consonanță cu lumile succesive, necunoscute dar intuibile, contextualizate și aduse în zona palpabilității, Tudor Zbârnea glosează, cu har, între mitic și mistic”, menționează dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei al Academiei Române.
Premiul pentru Excelență – pentru întreaga carieră – a fost decernat artistului plastic Dmitri Peicev, prezent în cadrul expoziției cu lucrarea În ospeție. „Prin profunzimea abordării și a realizării unui registru amplu de probleme ale picturii contemporane, plasticianul Dimitri Peicev este o personalitate marcantă a culturii din Republica Moldova”, menționează criticul de artă Constantin Spînu.
