Pragul

(Elev în clasa a XII‑a)

O pătură albă se cerne‑n văzduh
Și țara‑mi îngheață în vene.
Bătrânii dealul îl urcă‑n năduf,
Iar dealul sub ei parcă geme.

***

Bătrânii se roagă milos în tăcere.
Se roagă, căci iarna târziu a venit.
Copiii au trecut ca o dulce adiere.
Copiii au trecut și nu s‑au oprit.

Nu s‑au opritsă intre‑n ogradă
Și pragul cu capul plecat n‑au trecut.
Nu s‑au oprit pe o clipă să‑i vadă…
Nu s‑au oprit! Dar cum au putut?

***

O pătură albă se cerne‑n văzduh
Și țara‑mi îngheață în vene.
Bătrânii dealul îl urcă‑n năduf,
Iar dealul sub ei parcă geme.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

totul de la început

odată cu anii te părăsește și muzaspunea tata cu acel surâs al bărbatuluicare a acceptat încă o înfrângere în zadar căutam în ochii luistrălucirea cu

Noutăți
Adrian Niță

Totul este înțelegere

A susține că totul este înțelegere înseamnă, în primul rând, a susține că pas (cosmos, univers, lume, în limba greacă) este înțelegere: lumea noastră este

Noutăți
Leo Butnaru

Parastasul și nenorocirile

Există epoci în care gesturile își pierd conținutul și rămân doar ritualuri – iar ritualurile, golite de sens, tind să se înmulțească. Nu pentru că

Noutăți
Mihail Vakulovski

Patrimoniu

Așa cum Simone de Beauvoir are grijă de mama sa înainte să moară și descrie toată perioada aceea într-un roman autobiografic, O moarte foarte ușoară

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *