OCHIUL LUI DUMNEZEU
Ochiul lui Dumnezeu memorează
căderea rachetelor
peste liniștea Mormîntului
din Babii Yar, în piețe
și parcuri – peste mugurii
stînd să mijească ;
Ochiul lui Dumnezeu
mîngîie creștetul copilei
care-și deplînge
văcuța rămasă mugind
în stepa rece și umedă ;
Ochiul lui Dumnezeu
și-adaugă lacrima lacrimilor
băiatului care poartă prin Europa
puiul de cactus,
pe care nu voise să-l părăsească
pe pervazul scrumuit de explozii ;
Ochiul lui Dumnezeu
înfiază orfanii și ridică la El
mîinile și picioarele sfîrtecate
ale copiilor ucraineni ;
ochii patriarhului kiril
văd doar portretul lui putler,
lățindu-se pe ecrane
și acoperind icoana
Pantocratorului;
… clipind,
Ochiul lui Dumnezeu
adună jertfele Ucrainei
sub pleoapă,
pustiind
viitorul
Putleriei
RUSIA ȘI PUTLERIA
Rusia-i o țară mică-mică,
are o mînă de suflete vii –
Navalinîi, Kasparov,
Ulițkaia…
Li se alătură, cînd mai pot
să se ridice din mormînt,
decembriștii, Radișcev,
Herțen, Lev Tolstoi,
Ahmatova, Saharov,
Starovoitova, Politkovskaia,
Nemțov…
Putleria-i nesfîrșită!
Opricinicii ei călăresc
rețelele de conducte,
manipulează miliarde
de ruble și minciuni,
pîrjolind oameni, fluturi
și păpădii…
Biata Rusie,
îți vine
să spui…
U M B R E L A
În Est, plouă cu bombe
și rachete de croazieră
de mai multe zile și nopți…
Și-am auzit că cineva ar avea o umbrelă…
Dar… ori că e invizibilă, ori că nu există,
ori că e folosită doar la marile ninsori…
Acum, însă, așa cum susțin poeții
exaltați (dar deloc neutrali),
umbrela ocrotește drapelul
celei mai puternice alianțe militare
de căderea pufului de plop…
Oricît ar ploua cu bombe
și rachete de croazieră,
noi vom rămîne aici,
sub cupolele aruncate în aer.
Cînd cerul e senin-senin,
nimburile sfinților luminează
cu un fel de compasiune
bine scrobită… Și o înțelegem:
cum să începi un război mondial
numai pentru că putleriștii
bat cu picioarele o gravidă ?
Și încă în cadrul,
tolerant,
al unei „operațiuni speciale” ?
Stăm, stăm aici răbdători,
sub cupolele sparte,
ca să vă puteți linge
înghețata
pînă la capăt…
RECITIND BISERICA ALBĂ
Cît bombardele
transformă în pulbere
sudoarea răsăritei,
Ion Druță – îl vedeți, nu-i așa ? –
recitește-n tăcere Biserica albă
la fereastra dinspre
bulevardul Lomonosov.
Pentru ei am scris cartea aceasta,
și-o fi zicînd scriitorul,
pentru nesăbuiți !
Într-o vreme în care
începuseră să se autodistrugă
cu o cruzime și mai mare
în Afganistan,
am încercat să le spun
că Mîntuirea locuiește
păstorirea memoriei
ca înălțare a unei biserici.
Am imaginat-o pe Ecaterina din Ocolina
ca pe o eroină anulînd orice imperatriță,
care-și revărsă armiile de sclavi,
pentru a semăna pretutindeni
sclavia!
Ruga Ecaterinei din Ocolina
urcă și astăzi la Ceruri
asemeni Coloanei nesfîrșite,
iar împărăția celeilalte Ecaterine
putrezește de sute de ani
în băltoacele de sînge
ale nesăbuinței;
în băltoacele de sînge
ale nesăbuinței !
Doamne, ajută
cuvîntul
să fie ce-a fost
la-nceput !
07.03.22
URÎȚENIA PĂMÎNTULUI
Are mamă
și
urîțenia pămîntului –
propaganda.
Urîțenia pămîntului
are și tată –
mauzoleul.
Urîțenia are și frați și surori:
rachete și tancuri,
seceri, ciocane, focoase – secerători…
Urîțenia are și înaintași –
torționari, paranoici și lași.
(Nu-i
captăm
deocamdată-n
privire
și pe
urmași).
Urîțenia pămîntului e grăbită;
ea nu are timp
să gîndească,
ci numai și numai
și mai tare
să se
sluțească.
Iat-o,
eliberatoarea
de careli – a Careliei;
de estonieni – a Estoniei;
de ceceni – a Ceceniei
și… așa mai departe…
și… așa mai departe…
a lovit – cu tunul –
și
o
maternitate…
TPRU !!!
Halca
aceasta
de lume
ocupată
de streleți
și de urdia
comunazzi –
împufoicată;
ocupată
încă o dată
și încă o dată –
și încă o dată
transnistrizată;
ocupată
de colhoznice
viziuni
și de zeci
de propagandiste
televiziuni
din cea mai
nenorocit
de întinsă
și sclavă
rugandă;
înecată,
acmu,
asemeni
lui Mumu
în propriu-i
plîns,
comunică
sau șfichiuie
din coada-i
virtuală
cu
ru.
Aho-aho,
băi,
măi,
uăi!
Treziți-vă
odată
și-odată
din neutralitatea
aceasta
ru–
pestră
și kotovskiano-ecvestră !!!
Dacă n-ați
uitat de
războiul
din Georgia,
dacă n-ați
uitat
de Crimeea,
dacă vezi, TUUUULE, Tu
sîngele
curgînd
și astăzi
la Harkov și Kiev,
Mariupol, Herson și-n Donbas;
dacă nu-ți
tăbîrcești banii –
spre offshor-uri –
în contrabas,
n-ai de ce,
n-ai de ce
flutura
în vînturi cu
ru !
Dacă mai ești teafăr –
tpru!
tpRU!
TPPRru! –,
n-ai
de ce
avea
electronică
adresă
cu
ru !
