***
Cineva a sprijinit
De șira spinării
Mele
O scară
Și de la o vreme
Tot urcă.
Nu se oprește o clipă
Nu se poate opri
Nu se mai poate.
Scrisul meu
De ceva timp
Nu urmează
Altceva decât ritmul neregulat
Al răsuflării sale
Care‑mi incendiază
Ceafa.
***
Ceva nu e‑n regulă,
Îmi șoptise îngerul
La urechea dreaptă,
Arăți
De parcă ai fi trecut
Printr‑un scurtcircuit
Existențial,
Îmi șoptise celălalt înger
La urechea stângă.
Pe ambii îngeri
I-am găsit șezând
Pe aceeași scară
La intrarea în catedrala
Lângă care fusese adusă
O macara
În caz că vremurile
Aveau de gând să‑ntoarcă armele.
Cum nu aveam mărunt,
Le‑am pus în palme
Câte‑o gumă de mestecat.
Mestecând‑o,
Primul înger
A dat din aripi,
Șoptind pentru sine:
Ceva e putred
Sau doar mentolat.
Al doilea
A făcut un balon
Pe care‑ndată
L‑a înălțat
La cer.
***
S-au înmulțit
Șerpii veninoși
În Delta Dunării,
Anunțau
La știri
Zilele trecute.
Să‑i văd acum
Pe cei care
Se iau la trântă cu filosofia
Și susțin
Sus și tare
Că se pot
Scufunda
De două
Ori în apa
Aceluiași râu.
