în derapaj sublingual prin cavități bucolice
limbaj pe patine în urale de uraniu
somnambulez prin realitate & mă trezesc
într‑o matrice binară, un ghost in the shell
carapacea de aur mult prea dură cei din jur
și glandele ce secretă exclusiv sulf
oferind perspective subcutanate
mai puțină transparență
vă rugăm
acesta nu e un poem da‑da‑da‑nu‑nu‑nu…ist
doar imaginea unuia, declamă gâlgâind betoniera
când te spală pe față dimineața cu ciment, machiaj
monocrom, și‑ți crestează cu degetul un zâmbet împietrit
iar apoi pornești călare pe o libelulă gigantică & invizibilă
către impenetrabilele buncăre celulare nokia
metamorfoza momentelor tranzitorii produce într‑un final
angrenaj dar prințesa, afli cu stupoare, se afla în alt castel.
A.W.E.
(Altered World Events)
nu o culoare sau o absență
ci mai degrabă o senzație
precum cea a unui cer de celofan
sufocând orașul, oamenii și maidanezii.
soarele, o lumânare‑n întuneric, picură
elipse pe pagină, pete de cerneală
goluri de înțeles, în care obiectele
capătă definiție acum că le‑ai uitat numele
și de unde oasele stegozaurilor înfloresc exuberant
dezgropate prin parcuri de labradori hiperactivi
după ce, milenii întregi, au fertilizat underground‑ul
cu carnea lor de petrol
cyberspace șamanic
ugere fleșcăite atârnă prin piețe pe talgere
one pound of flesh strigă shylock din nou demonizat
macdonald’s introduce cheeseburger‑ul triplu
trupa mea preferată se numește cattle decapitation
din vaci se înalță rapsodic gazele îngreunând atmosfera
sacrificate în abatoarele‑zigurat de ciment, oțel și sticlă
în numele zeităților păgâne cu sonorități de black metal
belphegor, baphomet, behemoth
și în viitor șamanii cyberpunk ce vor păstori vitele
androide pe malurile lacurilor de metan lichid de pe titan
după ce pământul se va deteriora iremediabil într‑un neo
venus
și neoanele ploilor acide ne vor fi lichefiat definitiv mințile
