Odată am întâlnit un băiat
Și el avea o formă deosebită a piciorului
I se desfăcea din călcâi precum un evantai
Degetele îi erau despărțite
Ca o familie divorțată
Niciodată până la urmă.
Când vorbea cu mine
Eu tot timpul mă uitam
La degetele lui certate
Și mă gândeam
Asta ne așteaptă și pe noi.
Chiar le studiam ca să mi se imprime bine
În memoria inimii.
A trecut ceva timp
El știa că noi vom eșua
M‐a întrebat:
Ce‐ți place la mine de nu mă lași în pace?
Și eu i‐am zis:
Picioarele tale.
Mă hipnotizau picioarele sale
Cu care a plecat desculț
