Pe 28 octombrie 2022, la Chișinău, s-a deschis în premieră o galerie de artă contemporană – „Lutnița”. Ideea unei asemenea galerii circula în mediul artistic local acum un an, dar în contextul pandemiei, al sărăciei materiale și somnolenței intelectuale, părea irealizabilă. Totuși, cu sprijinul „Fundației Plan B ” din Cluj-Napoca și suportul unei elite locale, acest proiect s-a materializat.
Deschiderea oficială a galeriei a fost marcată de vernisajul expoziției artistei Camilia Filipov. Artista, născută în Taraclia, Republica Moldova, în sudul stepei Bugeacului, trăiește și lucrează astăzi în munții Hunedoarei, România. Deși a studiat sculptura la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, ea nu ni se prezintă ca sculptoriță, ci ne oferă spre apreciere opere realizate prin intermediul formulelor contemporane clasice deja: artă video, fotografie, obiecte artistice și grafică neconvențională pe suport de hârtie. Pentru un eveniment atât de inedit ne așteptam la un program cultural diversificat: „artist talk” și conferințe/ateliere de artă contemporană. Însă acestea nu au avut loc. Vineri seara, Camilia Filipov, incognito, în pragul galeriei, își observa spectatorii, ca apoi să plece, tăcută, a doua zi după vernisaj. În final, spectatorul comun a rămas nedumerit, măgulindu-se cu aprecierile și explicațiile oferite de broșura Camilia Filipov, semnată de Dumitru Bagrin.
Amintim că odată cu triumful „ideii” în arta contemporană, din anii 1970 încoace, dispar sau sunt pe nedrept ignorate mediile clasice ca picura, sculptura, gravura etc. Mediile artistice noi, venite în locul celor vechi, oferă artiștilor conceptuali posibilitatea de a transmite un mesaj artistic fără utilizarea pensulei, a penelului sau a dăltiței, fără efort și timp considerabil, fapt ce impune un nou sistem de valori în care se apreciază noutatea și profunzimea ideii însăși, ci nu virtuozitatea execuției sau măiestria propriu-zisă a autorului. Totuși, în acest sistem al „alteței ideii” capodoperele sunt extrem de rare, precum sunt puține ideile cu adevărat valoroase și originale.
Revenind la expoziția Camiliei Filipov, remarcăm că aceasta are un ton escapist, atemporal, axat pe interacțiunea artistei cu natura, ce în imaginarul ei întruchipează universul însuși. În lucrările create de Camilia Filipov în timpul pandemiei, în proximitatea războiului, la marginea abisului economic și al dezastrului climatic, nu vom regăsi Călăreții Apocalipsei. Căci Camilia Filipov refulează elementul uman din universul său artistic, iar odată cu el și toată miasma contemporanietății, punând accentul pe natura însăși, sau, mai bine zis, pe „spiritul naturii”. Tot ce ne mai rămâne atunci când contemplăm în galerie liniștea febrilă a lucrărilor este imaginea unui copil ce fuge cu creionul în mână printre salcâmi, nuci, pietre, râulețe și flori.
Printre lucrările memorabile ale artistei putem numi Cerc cu spini (2022) și Intervenție Cerc (2022). Ultima imagine pare a fi o busolă artistică. Acele acestei busole în interiorul unui cadran imperfect indică fie înspre dreapta, în sens de creștere, fie spre stânga… În ciuda unei „mitologii personale” în devenire, observăm că viziunea artistică a Camiliei Filipov prezintă o sinteză între tezele de bază ale „Eart art”, „Artei conceptuale” și „Artei cinetice”. Astăzi, examinând textele galeriilor ce o promovează pe tânăra moldoveancă, constatăm că artista este preocupată de conceptul de formă și spațiu, de acordul dintre mișcare și stabilitate, de momentul oprit și fluxul continuu. De asemenea, artista susține că pentru ea procesul creației este mai important decât rezultatul final. Așadar, sperăm că ea vede arta drept un ritual, asemeni artiștilor de la Jackson Pollock încoace. În mod firesc, cele mai reușite lucrări ale Camiliei Filipov au un caracter intangibil și efemer, fapt ce le plasează mai curând în zona de interes al instituțiilor de artă decât al colecționarilor obișnuiți cu opere tangibile și lesne de păstrat. În acest șir de idei, vom urmări cu atenție poziția și achizițiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, în frunte cu Tudor Zbârnea.
Din 2016, Camilia Filipov a participat la expoziții de grup, dar și la expoziții personale din România, Germania, Franța și Ungaria. Acestora li se adaugă expoziția din Chișinău, care va fi deschisă până pe 18 decembrie 2022. Astfel, evenimentul reprezintă o rară ocazie de a o vedea pe tânăra basarabeancă acasă și, totodată, de a ne familiariza cu felul de a fi al artei contemporane, diversificându-ne astfel spectrul imaginar. În așteptarea unei ierni grele, expoziția Camiliei Filipov pledează pentru o „consonanță spirituală” liniștită, pașnică, oferindu-ne un răgaz de contemplare insolită.
