Într‑o lume în care popularitatea
Se clădește pe lipsa valorilor,
Pe dosuri ieșite la iveală,
Pe buze siropoase,
Pe plasticuri estetizate,
Pe tendințe fabricate,
Pe esențe găunoase,
Pe tot ce e fără școală…
…
Eu mai sper, mai cred, mai lupt,
Mai visez la o sămânță
De lumină și căldură.
La valoarea din știință,
La o Mona din pictură,
La cântarul ce socoate
Echilibrul bun în toate.
La un gând crescut din carte,
La priviri fără vitrine,
La un rost trăit aievea,
Nu sedus de nu știu cine.
La o mână ce se‑ntinde
Nu spre faimă, ci spre oameni,
La cuvinte ce sunt spuse
Vrednic, pline de povață.
Să ne‑ntoarcem către viață
Cu mirarea de copii,
Cu fragilitatea ierbii,
Zborului de păpădii.
Să privim la ce rămâne
După vânt, după tăcere,
La iubirea fără scuturi,
Devenită o avere.
