Alexandru Vakulovski: „Primul poem din carte a fost scris chiar în perioada Euromaidanului din Kiev, iar al doilea – după ce rușii au doborât un avion plin de civili de la Malayesia Airlines”
Dragă Alexandru Vakulovski, într‑un poem din volumul tău de versuri a cui e casa asta (de altfel, prima carte de poezii despre războiul din Ucraina) spui că „bisericile s‑au umplut de cadavre/ și de/ răniți/ e ceva greu și pentru Dumnezeu/ a mai trecut o zi/ 20 02 14/ Ucraina/ nimeni nu vrea să moară/ moartea‑i peste tot”. Cartea apare în 2020, la șase ani distanță de la prima invazie a Rusiei în Ucraina și la patru ani de la începutul războiului purtat acum de Putin în țara vecină. Se află la granița dintre prezent și viitor, un prezent în care omuleții verzi au ocupat Crimeea și un viitor în care urmau să invadeze toată Ucraina. Cartea ta este realistă, dar și vizionară totodată. Cum ai scris‑o? Ce gânduri și sentimente te‑au animat când ai scris‑o?
Dragă Dumitru, nu mi‑am dorit să scriu o carte despre război când m‑am apucat de a cui e casa asta. De fapt, primele poeme nu au fost gândite pentru o carte. Primul poem din carte a fost scris chiar în perioada Euromaidanului din Kiev, iar al doilea – după ce rușii au doborât un avion plin de civili de la Malayesia Airlines. Le postasem atunci pe blog și au fost preluate de reviste. Era strigătul meu de furie față de Rusia, care continua să fie o țară agresoare. Și o formă de solidarizare cu ucrainenii, desigur.
În 2019 am avut o rezidență Traduki în Priștina, la Qendra Multimedia, ca să lucrez la un roman. Dar cum am ajuns în Priștina, m‑am apucat de poezie. Așa a apărut a cui e casa asta, cu prima parte dedicată Ucrainei (mare, soare, titușki, omuleți verzi) și a doua – pentru Kosovo (apă‑n Kosovo). Mi‑ar fi plăcut să fi fost o carte post‑război.
După 2022, după cea de‑a doua invazie a Rusiei în Ucraina, ai continuat să scrii poezii antirăzboi. Prin ce se deosebesc de poeziile din carte?
În curând va apărea cartea mea cu texte scrise după 2022. Se numește zonă de frontieră. Dacă în a cui e casa asta războiul era cumva în spate, chiar dacă el înghețase în Donbas, acum el e la granița noastră, pe care o traversează cu drone și bombe. Soldații ruși comit pe front și în lagărele lor atrocități de care credeam că ființele umane nu sunt în stare. Am început să scriu în 2022 pentru că‑i auzeam pe ucraineni că ne îndemnau să nu tăcem, să scriem. Dar m‑am blocat atunci, am avut senzația că literatura nu are niciun sens. Dacă te gândești la ruși, cam așa și pare: nu i‑a ajutat nici Dostoievski, nici Lermontov, nici Tolstoi, nici Pușkin să devină mai buni. Apoi am văzut poeți ucraineni scriind în tranșee, l‑am văzut pe Serhii Jadan ajutând armata, apoi înrolându‑se. L‑am văzut pe Maxim Krivțov ucis pe front. Dacă noi, scriitorii, am tăcea, ar însemna că Rusia putinistă ne‑a învins. Că totul ar deveni o statistică despre moarte, așa cum apare adesea la știri. Nu, un om ucis nu e doar un număr în calculele unui criminal de război. În zonă de frontieră am încercat să arăt cum războiul de la graniță ne schimbă, cum ne face să ne simțim neputincioși în fața răului, cum am ajuns aici. Am scris despre mama, care aude explozii de bombe și drone din regiunea Odesa.
Înainte de război, mergeai foarte des la mare în Ucraina. Odesa și alte orășele sau stațiuni în care te duceai cu Moni au fost bombardate. Ai scris despre asta în poeziile tale?
Mergeam în fiecare februarie la Odesa, iar vara – la Rasseika, lângă Tatarbunar. Sper să mai putem face asta, când va fi pace. Nu pot să nu mă gândesc la acele locuri, mai ales că sunt foarte aproape de Antonești, unde m‑am născut. Mă gândesc și la oamenii pe care i‑am cunoscut acolo și la ce li se întâmplă acum. Sigur că am scris și despre ele, în ambele cărți.
De ce ar fi important să scriem poezii sau proză despre războiul din Ucraina? Despre război, în general?
Ucrainenii luptă pentru teritoriul lor, dar și pentru limba, pentru identitatea lor. Dacă am ignora războiul de lângă noi, ar însemna că suntem orbi. O națiune nu poate dispărea doar pentru că vrea Putin sau alt criminal de război. Literatura care se face acum e o mărturie împotriva lor. Le suntem datori soldaților ucraineni.
Cum te‑ai schimbat tu și cum s‑a schimbat literatura ta de când a început războiul?
Cred că am îmbătrânit cu toții mult mai repede. Ne‑au fost furate locuri, dar și timp. Am văzut că nebunia unuia poate naște foarte mulți nebuni, peste tot în lume. Pare ceva contagios. Literaturii i‑au fost furate din liniște și din frumusețe. Cred că literatura mea și‑a pierdut umorul.
Ce ai mai făcut pentru Ucraina în tot acest răstimp?
Am citit mai multă literatură ucraineană. Din păcate, se pare că noi nu ne cunoșteam foarte bine, chiar dacă suntem vecini. Am tradus din ucraineană, mi‑ar plăcea să traduc mai mult, dar mi‑ar mai trebui niște lecții de limbă, pentru că o știu doar la nivelul oamenilor din localitățile de frontieră. Paradoxal, în Chișinău am început să răspund în rusă la rusă, căci mă gândesc că poate mi se adresează un refugiat ucrainean. Dar ar trebui să ne gândim mai mult la ucraineni și la ce fac ei, nu la noi, în acest context.
De când a început războiul, unii dintre colegii noștri, culmea, s‑au solidarizat cu dușmanul. Aflu că îl susține pe Putin și Vladimir Lorcenkov. Este o surpriză pentru tine? Te‑ai așteptat la asta?
Vladimir mi‑a zis că emigrează în Canada pentru că nu crede că vom scăpa vreodată de imperialismul rusesc și pentru că își dorește o viață liniștită pentru copiii săi. De asemenea, atunci când a plecat, spunea că ar fi rămas dacă ar ști că Moldova va intra în Uniunea Europeană. De la începutul războiului el a ieșit de pe toate rețelele de socializare. Înainte de 2022 l‑am văzut sătul de întrebări despre Putin, el fiind antiputinist. Eu nu am văzut nicăieri vreo informație veridică despre faptul că acum s‑ar fi schimbat, că susține războiul.
Dar am văzut artiști care se declară admiratori ai lui Putin prin târguri, chiar dacă public nu au curajul. E foarte trist, scârbos și dezamăgitor.
Cum crezi, când și cum se va termina acest război?
Când va muri Putin, se va termina și războiul
