FILIT Chișinău – un pod de legătură culturală între România și Republica Moldova
Narcis Afrăsinei: „În Republica Moldova se generează un produs cultural românesc autentic”
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) Iași adună, în România, sute de profesioniști din domeniul cultural: scriitori, traducători, editori, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri și jurnaliști. Un festival la care oricine și-ar dori să ajungă. Cum v-a venit ideea de a aduce FILIT și la Chișinău?
Ideea de a aduce FILIT la Chișinău face parte, de fapt, dintr-un pachet mai mare de promisiuni. Am venit cu această propunere la momentul audierilor din Senatul României pentru a ocupa funcția de director adjunct al ICR Chișinău. Scopul principal al Institutului Cultural Român este de a promova cultura ro- mână în afara granițelor țării, dar scopul ICR Chișinău are un specific aparte, tocmai pentru că în Republica Moldova se generează un produs cultural românesc autentic. Acesta a fost și motivul pentru care am convenit ca schimbul cultural dintre România și Republica Moldova să se facă în ambele sensuri. În contextul centenarului României Mari, care a succedat Centenarul Operei Naționale București, a început o colaborare cu Opera din Chișinău, eu fiind atunci colaborator al Operei Naționale din București, ocupându-mă de implementarea strategiei centenarului. Urmând acest model, mi-am dorit, și din postura de director adjunct al ICR, să punem la aceeași masă mai multe instituții paralele din România și din Republica Moldova. Exact pe modelul Operei, speram să reușim să punem în contact nu doar alte instituții românești, dar și festivalurile cu același specific. Și am început cu aducerea la Chișinău a expoziției „Art Safari”, care reprezintă cea mai importantă expoziție privată de pictură din România. A urmat FILIT, de care mă leagă, de fapt, o poveste mai veche. În 2014 am fost director la proaspăt înființatul Institut Național pentru Cercetare și Formare Culturală din cadrul Ministerului Culturii din România și trebuia să construim Consiliul Științific. I-am invitat să ia parte în acest consiliu pe managerii celor mai importante festivaluri și instituții culturale din România, dar și pe un colos în materie de finanțare culturală la nivel mondial. Așa am ajuns să avem acceptul lui Alan Davey, „chief executive” al Arts Council of England, pentru care am făcut o deplasare la Londra și am avut o discuție cu un rezultat nemaipomenit pentru noi. Reușisem nu doar să îl conving să vină în consiliul științific, dar și să concepem un parteneriat prin care cei mai buni manageri culturali, muzeografi și tot personalul pentru care ofeream cursuri de formare să meargă apoi într-un stagiu de practică într-o instituție de profil din Anglia. Imaginați-vă că un muzeograf din România, din București sau Iași, ar fi putut merge pentru o lună la un stagiu de pregătire în cadrul British Museum. Tot acolo discutasem să fie membri și Tudor Giurgiu, managerul TIFF, care nu cred că mai are nevoie de vreo detaliere, Constantin Chiriac, cel care a dat naștere acestui fenomenal FITS de la Sibiu, Virgil Nițulescu, care era și este încă directorul Muzeului Țăranului Român, și Dan Lungu, care la vremea respectivă era directorul Muzeului Național al Literaturii din Iași și cofondator, alături de Lucian Teodorovici și Florin Lăzărescu, al FILIT. Acela a fost momentul interacțiunii directe cu FILIT și, iată, peste ani, de această dată datorită deschiderii lui Lucian Teodorovici și a lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, am reușit să organizăm, în oglindă, un FILIT Iași la Chișinău. Și cu acest festival mi-am prospus, la fel ca și în cazul celorlalte două evenimente menționate mai sus, să creăm niște poduri culturale de legătură între România și Republica Moldova. Ba mai mult cred în faptul că proiectul FILIT Chișinău va fi unul de mare succes, mai ales pentru că încă de la prima ediție am reușit să adunăm o echipă foarte dedicată acestei idei, în frunte cu Aura Revenco, directoarea executivă a festivalului și a Fundației KA-TET, care se dedică total literaturii, cu partenerii de la Revista Timpul, Maria Ivanov, Adelina Labic, cu echipa Teatrului Fără Nume, Nicu Țărnă și Alina Guțu, a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Alexandru Argint și Livia Sîrbu, a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Elena Pintilei, a Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan, cu parteneri din mediul privat și o echipă super activă de voluntari, în fața cărora fac o reverență. M-am convins de faptul că există foarte mulți oameni care, într-adevăr, iubesc literatura, care au suficient de mult entuziasm pentru a crea o efervescență în jurul FILIT Chișinău, iar asta garantează reușita proiectului pe termen lung.
Spuneați că v‑ați propus să realizați un FILIT în oglindă. S‑a întâmplat întocmai sau au existat totuși elemente de noutate la Chișinău?
Am păstrat același model, doar că am adăugat câteva elemente de noutate, de originalitate. Pornind chiar de la Trenul Literaturii, care a fost un moment de frumoasă inspirație prin care am realizat un transfer metaforic al proiectului de la Iași la Chișinău. Grație bunăvoinței și colaborării cu Guvernul Republicii Moldova și cu administrația Căilor Ferate, în dimineața primei zile de FILIT Chișinău, Trenul Literaturii a plecat la Iași, de unde am luat doi scriitori români – Dan Coman și Mugur Grosu –, o formație de muzicieni – Balkan Taksim – și mai mulți oficiali din România, printre care Costel Alexe și Dan Lucian Teodorovici, dar și câțiva admiratori ai literaturii, dornici să participe la prima ediție FILIT Chișinău. Pe traseu, Trenul Literaturii a oprit la Ungheni, unde s-a făcut transferul oficial din România către Republica Moldova, oaspeții și FILIT-ul în sine au fost întâmpinați de către doamna deputat Veronica Roșca, președinta Grupului de Prietenie Republica Moldova-România, domnul Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii, doamna Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației, și de către subsemnatul. Împreună, am preluat oficial de la Costel Alexe și de la Lucian Teodorovici trenul și ulterior, într-o atmosferă de sărbătoare, ne-am îndreptat spre Chișinău. În tren, am avut parte de recitaluri de poezie, de dialoguri literare cu Dan Coman și Mugur Grosu, moderate de poeta Maria Ivanov, de un performance de poezie realizat de Mugur Grosu, dar și de un concert inedit susținut de trupa Balkan Taksim.
În seara aceleiași zile, a avut loc deschiderea oficială a FILIT Chișinău pe scena Teatrului Fără Nume. Proiectul a fost inaugurat de interviul cu marea scriitoare Guzel Iahina, realizat de poeta Silvia Goteanschii și tradus de poetul și vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Ivan Pilchin. Sala plină a TFN din acea seară ne-a confirmat că FILIT era un proiect cunoscut, dorit și așteptat la Chișinău. Au urmat încă două seri: cu scriitorul Manuel Vilas, care nu ne va mira dacă va obține un premiu Nobel pentru literatură, și cu dramaturgul Ivan Vîrîpaev, dar și dezbateri foarte interesante cu participarea scriitorilor din Republica Moldova și din România.
Ce așteptări aveți de la cea de‑a doua ediție? Vor mai fi elemente de nou?
Încă purtăm discuții. Dar dat fiind faptul că suntem înconjurați de persoane tinere și creative, ne-am dori să mai aducem elemente de noutate și să îmbunătățim unele aspecte testate în cadrul ediției pilot. Anul trecut, ca elemente de noutate, am avut Trenul Literaturii, prezența unei piese de teatru în cadrul festivalului și mai multe ateliere pentru copii – ateliere de scriere creativă, ateliere de modelare a cărților din lut, de care au beneficiat atât copiii din Chișinău, cât și cei din alte regiuni, așa cum, datorită sprijinului unor parteneri, am reușit să aducem cinci microbuze școlare din Ungheni, Soroca, Bălți, Glodeni și Tiraspol.
Pe lângă acestea, ne-am propus să avem reprezentanți din toate genurile literare, de aceea am avut invitat, în premieră, un dramaturg, Ivan Vîrîpaev. Și cu ocazia FILIT-ului i-a fost tradusă și editată la Cartier cartea O îmbrățișare insuportabil de lungă. De asemenea, în ziua în care a vut loc interviul cu el, moderat de Ivan Pilchin, a fost montată și o piesă a lui, în cadrul proiectului Teal House al Ministerului Culturii, Mahamaya electronic devices. Ideea s-a născut tocmai din dorința de a crea ineditul, noutatea. Iar pentru următoarea ediție, pentru a perpetua tradiția de a avea și un dramaturg, ne gândim, poate, să o invităm pe Marta Barcelo.
Tot ca element de noutate pentru următoarea ediție, ne-am dori organizarea unor ateliere practice de traducere. Dar este încă în fază de discuții. Am dori să încercăm să combinăm, să contopim două evenimente – Ziua Europeană a Limbilor și FILIT-ul – și să încercăm să aducem cât mai mulți traducători din toată Europa la Chișinău. Deocamdată, ne vom limita tot la trei seri de FILIT și, cel mai probabil, festivalul nostru nu se va suprapune cu cel de la Iași, dând astfel posibilitatea celor care vor să participe la ambele festivaluri să reușească să o facă.
Cum credeți că se va schimba Chișinăul odată cu dezvoltarea FILIT‑ului Chișinău?
Eu cred că FILIT Chișinău va reuși să atragă, în timp, foarte mulți participanți din toată țara. La Iași, de exemplu, FILIT a reușit să devină un festival nu doar al orașului, ci al întregului județ, cu participanți din toată lumea. Iașiul, desigur, are un specific aparte, există acolo și un centru universitar mare, care cumva a sporit promovarea și îndrăgirea acestui festival. Motiv pentru care, în 2023, UNESCO i-a oferit titlul de oraș creativ, fiind al doilea oraș care poartă acest titlu în România, după Cluj, care a primit titulatura UNESCO datorită TIFF. Iașiul a reușit să implice întreaga comunitate și a mers chiar cu evenimente din zona centrală către periferie sau în alte orase din județ. Când începe FILIT Iași, de la un capat la celălalt al orașului, totul este o mare verde – ceea ce semnalează începerea festivalului, verdele fiind culoarea lui distinctă. Asta sper să se întâmple, la un moment dat, și la Chișinău.
Recent, ați devenit președintele EUNIC Chișinău, fapt pentru care vă felicităm. Și vă întrebăm: cum vă gândiți să integrați FILIT în noua dumneavoastră activitate?
Am deja câteva planuri în acest sens. Miam propus, de exemplu, să organizăm în premieră la Chișinău și Bienala de Artă Contemporană. Mi-aș dori să se întâmple în perioada septembrie-octombrie, când vor avea loc și alte manifestări ale artei contemporane. Mai mult chiar, am purtat discuții cu organizatorii altor festivaluri, care de obicei au loc în noiembrie, și le-am propus să organizam totul în intervalul septembrie-octombrie. Adunând, astfel, mai multe festivaluri în aceeași perioadă, am putea realiza o mare sărbătoare a orașului, care să dureze două luni și să culmineze cu 4-5 zile de FILIT. Pe lângă asta, nu aș dori să las Trenul Literaturii să aștepte până la noua ediție FILIT, ci să îl punem regulat în funcțiune. Vom lua trenul o dată la trei luni, vom invita câțiva scriitori cunoscuți din România sau din alte țări și împreună cu ei vom călători prin toată republica, făcând popasuri în fiecare gară și mergând prin școlile din acele localități, transformând, astfel, Trenul Literaturii într-o extensie mobilă a FILIT-ului. Pentru că FILIT trebuie să fie o sărbătoare a întregii Republici Moldova, nu doar a Chișinăului. În colaborare cu membrii EUNIC vom putea aduce în țară scriitori din toată lumea pentru a-i invita la o călătorie cu Trenul Literaturii. Începând cu anul acesta, EUNIC va deveni partener al FILIT-ului Chișinău.
Credeți că Chișinăul ar putea primi la un moment dat titlul de oraș creativ UNESCO?
În România, autoritățile locale susțin foarte activ acest eveniment, mai ales financiar. La prima ediție ne-am bucurat și noi de toată deschiderea Ministerului Culturii. Mulțumim pe această cale domnului Sergiu Prodan, care ne-a fost alături și care ne va susține și la ediția de anul acesta. Evident că doar prin intermediul instituțiilor pe care le patronează am reușit să avem acces gratuit la săli, la ateliere și așa mai departe. Deci, dacă autoritățile locale ne vor sprijini în continuare și vom reuși împreună să demonstrăm că FILIT este un eveniment important pentru comunitate, atunci avem toate șansele să ajungem la nivelul Iașiului și, de ce nu, să devină și Chișinăul, datorită FILIT-ului, un oraș creativ UNESCO.
Așa să fie! Vă mulțumim și vă urăm realizări mărețe în toate proiectele culturale pe care le implementați!
