Onorina Tănase: „Pentru că ne doare… Moartea doare dincolo de orice frontiere geografice”
Epava războiului ori nu omorâȚi iubirea… ar fi fost titlul spectacolului manifest contra războiului ruso‑ucrainean, spectacol în premieră la Bălți pe 5 mai 2022?
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” se află în perioada omagierii celor 65 de ani de la fondare. Am considerat că primul pas în această cale jubiliară ar fi montarea unei lucrări ce militează pentru pace. Am lansat proiectul de montare a spectacolului-manifest împotriva războiului din Ucraina. Am complinit textul piesei cu mesajul cântecului Nu omorâți iubirea, compus de Ovidiu Komornyik, ce a apărut pe rețelele de socializare practic simultan cu scrierea piesei. Audiind această odă muzicală și citind piesa dramaturgului Ivan Davâdov , ce înglobează două linii principale de subiect – războiul și iubirea – în circumstanțele bom- bardamentelor din Mariupol, am vrut să întregim emoțional textul piesei cu acest cântec. Dar dubla denumire era necesar să o coordonăm cu autorul. Și aici… am primit o doleanță categorică de a lăsa doar primul titlul. Astfel, traducerea piesei, comanda căreia a executat-o, în timp record, Anton Cucu, a fost aprobată de Ivan Davâdov cu titlul sobru, dar de o mare circulație Epava războiului…
Sunteți prima instituție teatrală din republică ce prezentați un spectacol gen dramaturgie contra războiului declanșat de Rusia?
Foarte posibil. Așa au căzut zarurile sau poate au mai fost și alții pe prima linie de sensibilizare. Știu că s-au mai dat reprezentații de lectură, dar noi am montat o piesă, nu poezii. Dialogul dintre cele două personaje principale axat pe lectură a fost completat cu discursul altor personaje din piesă. O piesă gen dramatic în toată legea. Dar să revin la gândul cum a apărut piesa în repertoriu: la etapa actuală, teatrul nostru a devenit casă pentru regizorul lituanian Linas Zaicauskas. Dumnealui împreună cu familia au evadat din Odesa. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți le-a oferit spațiul locativ și nu numai. Am încheiat un contract de colaborare cu renumitul regizor pentru montarea unui spectacol ce va încorona ziua de 16 mai, zi jubiliară. Suntem la câțiva pași de la prezentarea premierei Avalanșa de Tuncer Cücenoğlu în regia lui Linas Zaicauskas. Tot Linas ne-a vorbit despre amicul lui, dramaturg rus evadat în Londra, de la care a primit un mesaj cu textul piesei Epava războiului…, scrise pe nerăsuflate despre ororile din Mariupol.
Și cum a ajuns piesa în vizorul directorului?
Așa, precum ajunge orice dramaturgie: ce se perindă inițial prin lentila secției literare. Piesa aceasta a fost un subiect de discuție al regizorului lituanian cu secretarul nostru literar. Hotărârea a fost pe cât de spontană, pe atât și fermă – să fie montat acest spectacol ca expresie de atitudine a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” contra războiului, mai ales că ne aflăm în plină desfășurare a celebrării celor 65 de ani pacifici în creativitate: lansare de carte, 4 filme prezentate de TV Moldova 1, etc… Am decis ca spectacolul Epava războiului… să devină prima treaptă în șirul de evenimente din scenă dedicate omagierii de 65 de ani. Astfel, cu mare grabă, am preluat legătura cu autorul piesei. Din corespondența întreținută cu Ivan Davâdov (pseudonimul unui foarte cunoscut dramaturg rus), care actualmente se află în Londra, Teatrul din Bălți primul a primit acceptul de a aduce în culisele mapamondului teatral piesa. Imediat, am purces la traducerea ei din limba rusă.
Protagoniștii‑actori, Onorina Bur‑ lac‑Tănase și Ciprian Răcilă, transpun în scenă chipul soldatului rus și a unei jurnaliste evadate din Rusia, care sunt captivi între dărâmăturile clădirii bombardate în Mariupol.
Astfel începe acțiunea. Cei doi, deși fiind inamici politici fără alternativă, totuși, rămân în egală măsură supuși aceleiași grave stări de beligeranță. Dialogul perfid dintre ei, în lipsa speranței de a supraviețui, pentru ambii trece treptat într-o discuție despre sensul sau nonsensul… celor întâmplate între două popoare vecine. Se descoperă, pe parcurs, că Artiom, soldatul rus, a fost considerat mort și anunțat erou postmortem. Mamei i s-a oferit o recompensă materială,iar colonelul evaziv îl determină să nu mai dea semne de viață, cerându-i coordonatele locației. Lana, jurnalistă expulzată din Rusia putinistă, captivă în subsolul casei ruinate alături de Artiom, îi dezvăluie adevărul și intenția perfidă a comandamentului rus de a nu-l mai lăsa în viață… pe erou, mite pe ea. Acum înțelegeți de unde pornea intenția noastră de a completa titlul cu Nu omorâți iubirea.
Proiecția reală a nemilosului război din Ucraina se perindă pe ecranul televizorului din culise.
Nu am vrut să fiu doar actriță în acest spectacol. Din empatie și poziție civică am preluat „penelul” regizoral; selecția muzicală; a imaginilor; luminilor; conceptului de afiș. Împreună cu partenerul de scenă, Ciprian Răcilă, actorii Natalia Lupăcescu, Irina Țăruș, Slavian Vlad, Eufrosinia Capmari am investit tot sufletul, cunoștințele noastre profesionale în realizarea spectacolului-lectură Epava războiului… .
Premiera s‑a jucat cu ușile deschise pentru toți refugiații ucraineni, care se află la Bălți și reprezentanții consulatelor din Ucraina și România din Bălți. Am văzut reacția spectatorului și re‑ portajele TV național și local, ce emoții v‑au copleșit când ați fost aplaudați?
Toată lumea unită în gând și suflet împotriva războiului din Ucraina a fost așteptată la Teatrul din Bălți în sala studio „Mihai Volontir”. În textul piesei, există un moment de Tok Show, unde eu, artista – nu eroina piesei, mă adresez prezenței din sală cu întrebarea: Ce atitudine aveți față de cele ce se întâmplă în Ucraina. Au urmat câteva răspunsuri de tipul… „războiul este un dezastru”, dar și o întrebare provocatoare în limba rusă: „De ce ați montat această piesă?”. Evident că răspunsul meu, al actriței și regizorului Onorina Burlacu a venit improvizat direct din inimă și am răspuns provocării prin simplul gest al mânii puse pe inimă și fraza: „Pentru că ne doare… Moartea doare dincolo de orice frontiere geografice”
