Cu unghiile vopsite-n fapte

vie Salomeea

Ca un șarpe, târându-se spre strachina cu lapte,

Cu ochi de aur în aurii inele, Cu pleoape de cerneală,

Cu tâmplele înrămurite de vine verzi ca fierea,

Cu unghiile vopsite-n fapte.

A. Maniu

De ce, în fond, tema femeii, care a cerut tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, ne fascinează dincolo de timpuri? Probabil, subiectul acestui destin ne oferă prilejul meditativ despre paradoxala natură a omului, care pe parcursul întregii vieți se zbate ca un pește pe uscat între virtuți și păcate. O fi fiind povestea Salomeei un adevăr elucidat în Biblie de evangheliștii Matei și Marcu, dar e și un adevăr laic, cel de toate zilele al firii omenești. Mulți dintre marii artiști au fost și rămân atrași de ursita excentrică a frumoasei Irodiada, soția lui Irod, Antipas și de cea a fiicei sale, Salomeea. În anul 1905, avea loc, la Dresda, premiera operei Salomé, compusă de Richard Strauss, operă care se inspiră dintrun text scris de scriitorul Oscar Wilde. La români, chipul Salomeei apare în picturi, sculpturi, literatură, teatru (Theodor Pallady, Frederic și Cecilia Storck, Adrian Maniu, teatrul „Masca”, Teatrul particular Brașov etc.). Subiectul a rămas la fel de incitant și pentru selecția dramaturgică a regizorului Dumitru Griciuc de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Bălți. Salomedans sau Dansul celor șapte voaluri este un spectacol despre desco- perirea celor mai adânci obsesii din interiorul uman – ne spune Onorina Burlac-Tănas, director general interimar: „Preluarea temei biblice a fost pentru mine dea dreptul neașteptată. Dar la citirea piesei, pe care a propus-o și, de altfel, a tradus-o din limba rusă regizorul nostru, am sesizat acel accent dramatic, ce nu este legat de condiții determinate de timp sau de un moment istoric dat. Dincolo de binecunoscutul subiect biblic, acest spectacol oferă oportunitatea textuală pentru a pătrunde în interiorul sufletului și psihicului fiecărui personaj în parte. Aceasta este unicitatea și farmecul acestei piese care trece de orice spațialitate și timp, invocând o oglindă a pasiunilor devastatoare”.

Menționăm că piesa Dansul celor șapte voaluri o semnează dramaturgul Iuri Lomovțev, fiind și președintele „Гильдии драматургов России и Санкт-Петербурга”. Piesa a fost montată în mai multe teatre din Rusia. La noi, în Moldova, acest spectacol se anunță a fi

în premieră pe întreg spațiul românesc. Din corespondența purtată de TN „Vasile Alecsandri” și autorul piesei cu privire la drepturile de autor, a rezultat o frumoasă colaborare cu gest de cordialitate și accept de montare a piesei ca intenție de binefacere din partea dramaturgului Lomovțev față de Teatrul din municipiul Bălți. Cu gândul de a-i mulțumi dramaturgului rus, revin la piesă și aspectul ei tematic de unicitate, menționat de doamna director Onorina Burlac-Tănas. Și pentru asta să explic în câteva cuvinte și în propria-mi viziune, mersul acțiunii propriu-zise, încadrate în simbolismul celor 7 voaluri, șapte similitudini ale iubirii feminine: sacrificiu, egoism, frică, decadență, disperare, violență, păcat – în toate manifestările de neîmpăcare cu destinul hărăzit. Canonic teatral ar fi tre buit ca rolul principal să revină personajului Salomeei și Irodiadei, dar aici începe unicitatea piesei. Intensitatea ce definește mersul ac- țiunii pornește succesiv de la fiecare personaj, care asistă la tragica întâmplare. Exact, accentuez… asistă. Cum asistăm fiecare dintre noi – orbește și servil la voința dezastruoasă a unei sau altei persoane de mare prestigiu. Noi, cei răbdători și supuși, buni la suflet sau invidioși, talentați sau lipsiți de har, blajini, mercantili, practici sau visători…, noi spectatorii comozi ai acestei vieți, care ne privim în această oglindă teatrală a destinului uman, unde iubirea conduce lumea către păcat sau virtute. Un regizor român spune că Salome este un spectacol despre regăsire și pierdere de sine, despre slăbiciunea ființei umane în fața mistuitorului sentiment de iubire, fie ea incestuoasa, fie divină.

E inepuizabilă atracția dansului celor 7 voaluri sentimentale din sufletul omului, mai ales redată cu măiestrie în jocul actorilor Teatrului Național „Vasile Alecsandri”. Răvășitoarea premieră din 29 ianuarie Sa- lomedans are următoarea echipă artistică: Salomeea – Irina ŢĂRUȘ; Irodiada, soția tetrarhului Irod – Ina ILASCIUC-UNGUREANU; Narbat – Sergiu CHIABURU; Maitre d’Hotel – Ciprian RĂCILĂ; Cântăreața – Ala RUSU-BLÎNDU; Harfista–Maria MACOVEŢCHI; Flautistul – Dmitri MÎRZA; Regia artistică, costume și coloana sonoră– Dumitru Griciuc; Scenografia Victor Palii; Coregraf – Irina Formaniuc.

Veniți la spectacol, unde Vă așteaptă personajele biblice… cu unghiile vopsite-n faptele… de ce nu… ale realităților de azi.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

pe strada olha kobylyanska din cer-

năuți măturătorul de bronz cu trandafiride bronz scutură de ani caldarâmul reînvie în piatră urmele lui eminescu calcpe ele trandafirii se-nroșesc se agață cughimpii de

Noutăți
Marcela Benea

Luptător

Știu despre mine că nu-mi aparțin.Brațele-mi nu îmbrățișează –am doar două mâini purtătoare de armă,instruite cum să omoare. Picioarele-mi sunt mereu în alertă,obosite, sunt în

Noutăți
Romeo Aurelian Ilie

Țipete cu tocuri cui

Nadejda Ivanov (născută în 1988) este doctor în filologie, cercetător știinţific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al USM, redactor-șef al revistei „Limbă,

Noutăți
Nicolae Popa

Călătorie spre Frasinul Gigant

(fragment) Deasupra unei râpi prăpăstioase crește un cireș sălbatic mult mai înalt decât copacii păduricii din jur. Iar în vârful cireșului tronează un cuibar clădit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *