Spectacolul Colivia cu nebune, de Jean Poiret, jucat pe scena Teatrului „Luceafărul” din Chișinău în regia lui Slava Sambriș, reușește să adune în aceeași sală spectatorul dornic de o comedie pentru a se detașa un pic de cotidian și publicul captivat de teatrul contemporan.
Acest spectacol reprezintă o simbioză reușită între scenografie și joc actoricesc impecabil, unde îi vom regăsi pe Ion Jitari, Victor Triboi, Maria Anton, Emilian Crețu și Iraida Bobescu, care poartă creații vestimentare gândite până în cele mai mici detalii de Stela Verbceanu. Costumele oscilează de la sobru la kitsch seducător, iar personajele balansează între autoironie și exuberanță.
Subiectul este bazat pe ciocnirea moralității și imoralității, ironizând ipocrizia unei societăți a contrastelor și pseudo-normalității, o lume aflată într-o nesfârșită criză a definirii sinelui. Acțiunea se petrece în localul cu același nume: „Colivia cu nebune”, care este un club de travestiți. George și Albin formează de mai mulți ani un cuplu de homosexuali. George conduce un cabaret, iar dintr-o legătura pasageră din tinerețe are un fiu – Laurent. Cuplul George–Albin este interpretat absolut încântător de Gigi Tabarcea și Ion Jitari.
Spectacolul dezvăluie o lume în care atât liberalismul, cât si conservatorismul sunt în exces, totul vorbește despre o societate ce pendulează de la o extremă la alta. Scenele sunt construite subtil, astfel încât în primul act se perindă o atmosferă de roz excentric: peruci, capoturi, mănuși și papuci, statuetele cu torsuri de bărbați și culminează în al doilea act cu un crucifix enorm, care are drept scop de a afișa un puritanism simulat.
În centrul spectacolului se află un subiect extrem de dezbătut în societatea contemporană, care este redat printr-o lecție de comedie pe care o primim de la două familii situate la două poluri diferite:
familia de homosexuali a tânărului Laurent, care vrea să se căsătorească cu o tânără, și familia acesteia, una tradiționalistă. Domnul Dieulafoi, tatăl Andreei, este prototipul politicianului mărginit, interpretat cu multă măiestrie de actorul Emilian Crețu, datorită căruia personajul ancorează cu succes într-o figură ghiftuită cu discursuri bombastice și populiste. Atmosfera nebuniei este întregită de către Doamna Dieulafoi, o pseudo-intelectuală, ambalată într-o soției sâcâitoare, interpretată colorat, cu un comic irezistibil, de talentata Iraida Bobescu.
Spectacolul abundă de dialoguri care scindează subiecte sensibile, servind spectatorului, ca într-un bistrou, stereotipuri la pachet, prejudecăți pe tavă, nonvalori și chiar anomie. Nu trec neobservate scene care, aparent secundare, au o greutate și semnificație aparte – cum ar fi momentul în care în fața publicului este adus un picior de porc de către Languedoc, interpretat de Victor Triboi, care reușește să treacă prin metamorfoze absolut inedite: de la rolul de dansatoare din cabaret, Mercedes, care împarte trandafiri roșii din scenă, la cel al măcelarului.
Anumite teme sunt aduse până la absurditate, iar scena se transformă într-o imensă oglindă în care spectatorul își poate privi coridoarele sufletului. Colivia-cușcă, la un moment dat, se va închide, pentru ca stereotipurile și metehnele în care se scaldă personajele să fie și mai observabile, și mai bine conturate.
Spectacolul captivează prin faptul că este o comedie, dar la care nu se va râde homeric. Este o reprezentare a luptei dintre moralitate și imoralitate, dar fără pretenții dostoievskiene.
