Luna septembrie, la Teatrul Național Eugene Ionesco, ne-a adus trei premiere! Una din ele este monodrama O zi din viața lui Helen de Helmut Peschina, o comedie în regia lui Sergiu Chiriac, având-o în rolul lui Helen pe actrița Tatiana Manoil. O zi din viața lui Helen este o adaptare după piesa Las’că vezi tu! a autorului austriac Helmut Peschina. O istorie banală a unei vieți (ne)trăite, povestită de către o femeie care își sărbătorește aniversarea de șaptezeci de ani. Nu știm exact dacă are într-adevăr șaptezeci de ani, cel puțin asta-i spune celui mai bun prieten, papagalului Kiki, care o ajută pe Helen să aranjeze masa de sărbătoare. La ora 21:00 vin oaspeții, întreaga familie Bernstein, pentru că tot ce-i mai frumos în viață este familia, nu? Totuși, de ce până la urmă ne ciocnim de cel mai teribil sentiment – singuratatea? Vorbim, în continuare, cu protagonista spectacolului, ea ne va răspunde la mai multe întrebări.
Tatiana, povestește‑ne de unde a pornit ideea acestui spectacol?
Ideea spectacolului a venit de la regizorul Sergiu Chiriac. El a fost cu inițiativa, el a găsit piesa și mi-a propus să încercăm. Eram confuză, era tentant să încerc ceea ce nu făcusem niciodată, dar și stresant pe alocuri, nu știam cum voi reuși să întruchipez o bătrână, să fiu veridică și nostimă. Sergiu a făcut dramatizarea, ba chiar aș zice – a rescris piesa, a dorit să acutizeze problema singurătății și mai mult, și cred că i-a reușit.
Tu joci o femeie foarte în vârstă. Cum te simți în pielea acestui personaj? Și cum a fost procesul de creație?
Joc o bătrână de 80 de ani, o bătrână care, pe alocuri, suferă și de demență. Uită și se pierde în timp și în spațiu.
Din cauza singurătății ce o copleșește, fuge de realitate și își găsește alinarea în imaginația sa. Acum, după câteva spectacole jucate, mă simt bine. Am construit acest personaj la fiecare repetiție, știu tot despre el, cum gândește, cum respiră, cum merge, ba chiar și ce a mâncat dimineața. În timpul procesului de lucru, pas cu pas, pornește contopirea cu personajul, mai ales când e vorba despre un personaj diferit în tot de tine. Fiecare spectacol e diferit, de fiecare dată bătrâna mea reacționează diferit, în dependență de ce spectator vine, asta e farmecul, nu știi ce se pote întâmpla în următorul moment. Procesul de creație a fost o plăcere, încercam să aducem viață, ușurință, pentru ca drama ei să nu fie greu de urmărit, un traseu de la comedie, la tragedie. Desigur că au fost și mici confruntări cu regizorul, mici neînțelegerei, dar au fost constructive și benefice, atât pentru mine, cât și pentru spectacol.
Care este mesajul spectacolului?
Spectacolul are mai multe mesaje. Nu uitați de cei apropiați! Nu uitați să-i sunați, nu uitați să-i vizitați! Problema bătrânilor singuratici persistă peste tot în lume, dar la noi în țară este mult mai acută. Bătrânii sunt triști, singuri și săraci. Au nevoie de o conversație, de o mângâiere, de o vizită. Dar din păcate, rutina ne mănâncă pe toți și uităm de ei. Un alt mesaj ar fi – Trăiește-ți viața, dragostea! Căci atunci când, la finalul vieții, ne dăm seama că am trăit în zadar, că nu am fost fericiți, că ne-am dedicat unor oameni sau unor lucruri care ne-au ținut captivi, nu mai putem schimba nimic. Iată dilema cu care se ciocnesc mii și miii de oameni.
Ai avut careva așteptări și nu s‑au realizat?
Întodeauna avem realizări mari, dar eu am avut norocul ca ele să și se adeverească. Sigur că întodeauna e loc și de mai bine. Am să încerc, de fiecare data, să mă depășesc și să fiu tot mai bună și mai bună.
Cum reacționează publicul?
Oooo, diferit, cineva plânge, cineva râde, dar cert este că toți pleacă plini de emoții vii, cel puțin asta vreau să cred.
Tatiana, te rugăm, la final, să lași un mesaj pentru spectatori și să îi îndemni să vină la teatru.
Veniți la teatru și la spectacol, pentru că aici vă puteți relaxa, aici puteți învăța ceva nou, aici este locul perfect pentru a vă declanșa stări. Helen vă așteaptă cu drag la spectacolul vieții sale, vă invită să trageți cu ochiul la cum trăiesc bătrânii singuratici. Și poate după acest spectacol veți dori să mergeți în vizită la cei dragi, veți dori să îi îmbrățișați, să le fiți alături.
P.S.: Doar la Teatrul Național Eugene Ionesco vă așteaptă cei mai buni actori, cele mai tari spectcole și pentru că e Lo‑ cul ideal pentru întâlniri. Vă pup!
Asta ne-a răspuns Tatiana, iar noi Vă invităm să trăiți o zi din viața lui Helen, urmarind-o ca printr-un microscop chiar în bucătăria apartamentului ei. Cei mai norocoși vor avea posibilitatea s-o ajute la prepararea unei salate speciale, salata de varză sau chiar să meargă la un restaurant și să ciocnească o cupă de șampanie. Sperăm că v-am intrigat. Vă așteptăm.
