Referendumul de duminică este valid. În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot. Pragul de 33%, ceea ce înseamnă 1,1 milioane de alegători prezenți la urne (ca referendumul să fie validat) a fost depășit: au votat 1.488.874 de cetățeni. Aceasta a fost frica cea mare a acestui referendum. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când modificarea Constituției se face prin votul direct al cetățenilor. Nici Constituția, adoptată în 1994, nu a fost supusă unui referendum. A fost trecută doar prin Parlament. Celelalte referendumuri au eșuat. Ăsta a fost și motivul ca referendumul să fie în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Prezidențialele aduc la urne mai mulți cetățeni decât un referendum.
În 2003, în România, votul pentru aderarea la UE s-a extins pe două zile. Cu tombole, televizoare și muzică. A trecut la limită.
În constituțiile Ucrainei și Georgiei perspectiva europeană a fost modificată în Parlament. N-au riscat să meargă la votul popular. În Ucraina, înainte de 2014, până la anexarea Crimeei de către Rusia, pentru aderarea la NATO erau sub 20 la sută din populație. În primele sondaje de după februarie 2024, adepți ai aderării la NATO erau peste 90 la sută dintre ucraineni.
Opțiunea DA pentru modificarea Constituției a fost mai mare de 50 plus 1 din cei prezenți la vot. În istorie va intra Constituția Republicii Moldova cu modificările din 20 octombrie 2024. Frustrările, ipocrizia (văd că a căpătat o nouă noțiune în aceste zile), „basarabenii proști” vor rămâne în mahalalele periferice ale imperiului netului. Urmează câțiva pași: 1) CEC-ul transmite Curții Constituționale raportul privind rezultatele referendumului; 2) Curtea Constituțională verifică, dacă nu constată abateri grave care să influențeze substanțial rezultatul referendumului, atunci îl declară valabil; 3) textul Constituției modificate apare în Monitorul Oficial.
Cel mai supărat om de ieri pe rezultatele referendumului din Republica Moldova a fost Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin. Nu putea să creadă că referendumul nu a picat.
Șocul nopții a apărut din cauza așteptărilor. Sondajele arătau alte cifre. Sociologul Petruți, vedeta sociologiei moldovenești în perioada Plahotniuc, vorbește în „Libertatea” despre erorile sondajelor. Pare adevărat. Dar Petruți nu vorbește despre cei 150 de mii sau 300 de mii de votanți corupți prin bani de către Șor. Procentual, cei 300 de mii înseamnă 20 la sută dintre votanți. Lumea a ieșit într-un număr atât de mare la vot, încât Piramida Șor și-a modificat opțiunea în dimineața de duminică: a abandonat boicotarea referendumului și a ales opțiunea „Nu”. Boicotarea referendumului avea să aducă un rezultat de peste 60 la sută pentru UE. Stoianoglo & Co îi îndemnau până duminică pe alegătorii lor să boicoteze referendumul. Plebiscitul a rămas boicotat de către alegătorii lui Chicu și câțiva rătăciți din Piramida Șor.
Despre prezidențiale. Doi candidați au fost furați în această competiție. Maia Sandu și Renato Usatâi. Maia Sandu avea șanse să treacă din primul tur. Sau să intre în turul doi cu celălalt furat, Renato Usatâi, cu peste 200 de mii de votanți ai săi. Ca Igor Boțan să constate la TV că aceste alegeri l-au făcut pe Renato Usatâi „lider național”. N-a fost să fie. Piramida Șor l-a făcut „lider național” pe Stoianoglo. Care era creditat cu 10 la sută, circa 140 de mii de alegători.
Dintre cei 300 de mii ai Piramidei Șor, o parte mică a fost direcționată către Furtună, Tarlev, Vlah (între 3 și 6 la sută, sau 50-80 de mii de voturi per candidat). Grosul Piramidei Șor a mers, prin indicația de duminică dimineață „Votăm nr. 1 și NU”, la Stoianoglo. Astfel, cele 10 la sută au devenit brusc, peste noapte, 26 la sută, iar cele 150 de mii de voturi au devenit peste 400 de mii. Asta a fost frustrarea cetățenilor.
Și asta rămâne temerea cea mai mare pentru turul II. Coruperea alegătorului.
Nu vorbim de propaganda rusă, care exploatează la maximum bula sovietică. Nordul Republicii Moldova a fost cea mai bogată zonă în acea perioadă. În Pererita, dacă aveai la Banca de Economii mai puțin de 25 de mii de ruble, atunci erai sărac. Tranziția a sărăcit nordul și n-am reușit să le oferim o perspectivă de viitor. Propaganda Kremlinului mai exploatează și cealaltă bulă sovietică: minoritățile din Republica Moldova. În perioada sovietică ucrainenii, cea mai mare minoritate, găgăuzii, bulgarii, romii din RSSM au fost rusificați, pierzând limba maternă. Noi n-am depus niciun efort pentru a le reda limba și abia de acum doi ani am lansat un program sistemic de învățare a limbii române.
Votul diasporei a fost extrem de important. Dar bazinul de vot al diasporei e mult mai mare. Avem peste un milion de votanți. Au participat exemplar și impresionant 240 de mii (aproape 20 la sută). În Republica Moldova avem aproape două milioane de votanți. Au participat peste 60 la sută. În raioanele de est sunt peste 270 de mii de alegători. Un număr mai mic decât Piramida Șor. Sau comparabilă cu ea.
Cred că este greșit să împărțim Republica Moldova în raioane roșii și raioane europene. Un sector din Chișinău are mai mulți votanți decât trei raioane din nordul Republicii Moldova. De aia alegerile locale recente au fost importante nu ca număr de primării obținute de partide, ci numărul de localități mari pe care ar fi trebuit să se concentreze concurenții electorali. Iar primarii sunt un factor important în alegerile prezidențiale. Și vor fi esențiali în cele parlamentare, din vară.
Dacă reușim să găsim o soluție pentru coruperea Piramidei Șor. Altfel, alegerile din Republica Moldova vor deveni scheme desenate de Șor. Cu mici deviații.
