Pentru mine, culorile nu au fost niciodată doar pete pe o pânză. Ele sunt respirația sufletului meu. Când pictez, nu fac doar un gest artistic, ci trăiesc. E felul meu de a iubi lumea, de a o atinge și de a o face să respire alături de mine.
Cum am început
Primele mele tablouri au fost în ulei pe pânză. Țin minte emoția primului miros de vopsea, senzația aceea că pot crea ceva ce n‑a mai existat. Uleiul pe pânză m‑a învățat răbdarea și mi‑a deschis universul creativ.
Apoi, într‑o călătorie în Italia, am întâlnit Ebru – pictura pe apă. Atunci am privit‑o ca pe o minune, dar n‑am avut curajul să merg mai departe. Abia câțiva ani mai târziu, mai matură, mai împăcată cu mine însămi, m‑am întors la această artă. Și am simțit că am găsit acolo ceva ce mă completa: delicatețe, libertate și un fel unic de a mă conecta cu liniștea mea interioară.
Arta și oamenii
Am avut bucuria să organizez și să particip la expoziții care nu erau doar despre mine, ci și despre ceilalți. M‑am implicat în evenimente caritabile, pentru că am simțit mereu că arta mea trebuie să fie și un ajutor, o rază de lumină pentru cineva aflat în întuneric.
Îmi amintesc cu drag expoziția din 2018, la Biblioteca Națională din Chișinău, unde am simțit pentru prima dată că tablourile mele pot aduce speranță. Apoi, Roma și Florența în 2019, când am pictat și am expus pentru a sprijini copii bolnavi. Au urmat alte expoziții, fiecare cu emoțiile ei, fiecare cu oameni pe care i‑am atins prin culori.
Recordul Guinness – visul nebun
Pe 5 iulie 2025 am trăit, poate, cel mai intens moment din viața mea artistică: am realizat cea mai mare pictură Ebru din lume – 39,97 m². Pregătirile au fost o adevărată aventură: bazin uriaș, tone de apă, materiale aduse din Istanbul și o echipă extraordinară.
Îmi amintesc emoțiile când adjudecătorul oficial a confirmat recordul. Atunci am simțit că nu doar eu, ci întreaga Moldovă a fost acolo, că am ridicat Ebru la un nivel internațional și că am reușit să dau lumii un mesaj: arta nu are limite.
Mont Blanc – pictând în aerul înghețat
Un alt moment care m‑a marcat a fost expediția pe Mont Blanc. Am urcat la peste 4.600 de metri, cu tot gerul și toată fragilitatea muntelui, și am pictat pe apă acolo, unde lichidul devine solid, unde timpul pare că se oprește.
Am realizat cinci tablouri la altitudini diferite. Pigmenții înghețau înainte să se așeze, dar în acea clipă, în acea vibrație unică dintre natură și artă, s‑a născut ceva irepetabil. Pentru mine, a fost un manifest: arta mea poate respira și acolo unde totul pare imposibil.
Ce înseamnă pentru mine Ebru
Când pictez, uit de tot ce e în jur. Nu mai există zgomot, nu mai există griji. Rămân doar eu, liniștea mea și dansul culorilor pe apă. E ca o meditație, o eliberare, un loc în care sufletul meu își găsește echilibrul.
Eu și lumea
Vin dintr‑o țară mică, dar am învățat că arta nu cunoaște granițe. Oriunde ajung, port Moldova cu mine, iar prin fiecare culoare încerc să arăt lumii că pasiunea și perseverența pot transforma orice vis, oricât de nebun, în realitate.
Gândul meu final
Pentru mine, arta este respirația sufletului și curajul de a visa fără limite. Fiecare culoare pe care o așez pe apă sau pe pânză poartă un mesaj de speranță, de libertate și de frumusețe.
