Ucraina în română

Wow, a venit primăvara! Gata cu gerul insuportabil. Dar nu și cu războiul, din păcate. Pe 1 martie, la prânz, trupele rusești au bombardat districtul Korabelnîi din Herson, ucigând patru persoane. Tot atunci, în urma atacului cu rachete rusești asupra orașului Harkiv, a fost avariată clădirea Universității Naționale de Arte „I.P. Kotliarevski”. Pe parcursul zilei, rușii au atacat și regiunea Dnipropetrovsk… de 20 de ori… cu artilerie și drone.

În luna martie atenția publică s-a împărțit între Orientul Mijlociu și Ucraina. Din ultima zi a lunii februa-rie toate titlurile presei internaționale au fost acaparate de situația din jurul Iranului, unde războiul a luat proporții extrem de periculoase. E de remarcat că filmulețele în care drone sau rachete zboară deasupra statelor din Golf sunt în mare măsură similare cu ceea ce vedem în Ucraina de patru ani. Armele iraniene, transferate Rusiei de-a lungul ultimilor ani și modificate în condiții de luptă, zboară acum deasupra Bahrainului, Emiratelor, Qatarului… Și, după cum vedem, își ating obiectivele.

De mult nu prea mai ascult ce zice Putin, dar iată că, după o pauză considerabilă, dictatorul de la Moscova a ieșit la lumina zilei pe 2 martie și a transmis „familiei, Guvernului și întregului popor iranian” cele mai „sincere condoleanțe pentru asasinarea liderului suprem al Republicii Islamice Iran, Seyyed Ali Khamenei, și a membrilor familiei sale, comisă cu o încălcare cinică a tuturor normelor moralității umane și a dreptului internațional”. Încălcarea cinică a moralității?! Și a dreptului?! Alo, cine vorbește? Nu cumva cel care, potrivit lui Zelenski, doar în această iarnă a lansat asupra Ucrainei peste 14.670 de bombe KAB, 738 de rachete și aproape 19.000 de drone de atac? Nu cumva cel care a omotât femei, copii, civili, fami-lii întregi în orașele și satele ucrainene, lăsându-le și fără lumină și încălzire pe un ger de minus 20 de grade?! Uf, n-am cuvinte, doar repulsie și scârbă…

Precum îmi trezește același dezgust și atitudinea Comitetului Paralimpic Internațional față de echipa ucraineană, căreia i s-a interzis să poarte uniformele cu harta Ucrainei la Jocurile din 2026 – CPI și-a motivat interdicția prin faptul că, cică, uniforma are un mesaj „politic”. Mai mult decât atât: teroarea în Ucraina continuă, iar teroriștii și-au purtat falnic steagul la deschiderea Jocurilor Paralimpice din acest an. Cu asta e spus totul despre sportul internațional…

Bine, nici ucrainenii nu stau să numere tentativele de a-i umili întreprinse de prietenii lui Putin sau stelele care pică de pe „pagoanele” căpeteniilor regimului iranian, ci au continuat să-și facă treaba. La 3 martie trupele de Asalt Aerian ale ucrainenilor au anunțat eliberarea a nouă localități pe direcția Alexandrivsk. Tot la începutul lunii martie, în cadrul atacului asupra terminalului din Novorossiisk, a fost bușită fregata Amiral Grigorovici – o pocitură draconică, care a tot scuipat rachete Kalibr peste ucraineni. La 4 martie a fost atacată uzina chimică producătoare de nitrat de amoniu din orașul Kirovo-Cepețk, regiunea Kirov, situat la peste 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina. Pe 7 martie, forțele ucrainene au atacat cu ATACMS și Storm Shadow/SCALP o locație de depozitare, pregătire și lansare a dronelor Șahed/Gherani, situată în apropierea Aeroportului Internațional Donețk, iar pe 8 martie, de dimineață, pur și simplu, au șters-o de pe fața pământului: fumul negru a acoperit orizonturile, detonările au fost magistrale. La 9 martie dronele ucrainene au lovit infrastructura petrolieră din Armavir, regiunea Krasnodar. Au urmat uzina de microelectronică „Kremnii El” din orașul rusesc Briansk. Acolo au apărut rapoarte și despre victime: guvernatorul regiunii Briansk, Alexandr Bogomaz, a anunțat că sunt șase morți și 37 de răniți. Pe 13 martie, uzina metalurgică din Kosogorsk, regiunea Tula, a fost cuprinsă de flăcări. A urmat depozitul de petrol din districtul Tihorețk din regiunea Krasnodar, rafinăria Afipski, uzina chimică „Uralkhim” din Kirovo-Cepețk… și tot așa, piuliță după piuliță, mașinăria de război a lui Putin a fost și este demontată consecvent, profesionist, temeinic.

Apropo, pe la mijlocul lunii, câteva zile la rând a tot continuat „asediul” Moscovei cu drone ieftine ucrainene. Se pare că scopul exercițiului a fost să epuizeze apărarea aeriană a urbei pentru a lovi obiectivele aflate în zona capitalei. Deocamdată sunt greu de prezis intențiile ucrainenilor, dar mai că mi-aș cumpăra popcorn în așteptarea deznodământului. Oricum, o urmare cât se poate de toxică, în special pentru moscoviți, a fost faptul că aceștia nu mai au deloc internet și de această pierdere se plâng nu doar tik-tokerii, ci și toate businessurile care se prăbușesc de-a valma.

Din seria noutăților care rămân a fi proaste e faptul că, deși UE plănuia să aprobe cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni până la împlinirea a patru ani de la invazia rusă la scară largă, Ungaria a blocat această decizie, precum și acordarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro Ucrainei. Nu mai zic de cazul celor șapte încasatori ucraineni reținuți într-un mod abuziv și chiar violent de către angajații Centrului Antiterorist de la Budapesta în timp ce tranzitau teritoriul ungar. Ei transportau o cantitate semnificativă de valută și metale bancare, în conformitate cu un contract internațional între Raiffeisen Bank și Osciadbank, dar Orban a găsit modalitatea de a se răzbuna pe Zelenski. Într-un stil putinisto-trumpist, aș zice. Fără a ține cont de reguli și cu mult tupeu. Bine că ucrainenii, în cele din urmă, s-au întors acasă, dar nu și încărcătura valoroasă din cele două automobile.

Totodată, în timp ce lumea și-a lipit ochii de evenimentele din Orientul Mijlociu, teroriști ruși au continuat să atace Ucraina zi de zi, noapte de noapte. Nici nu știu de unde s-o apuc… Doar într-o singură zi, 6 martie, rușii au atacat toată Ucraina, lovind Kievul cu rachete balistice în trei valuri. La Harkiv o asemenea rachetă balistică a lovit în plin un bloc cu apartamente, distrugând o jumătate din el, omorând 11 persoane, inclusiv o fetiță de 13 ani și un băiețel de 9 ani. Odată cu băiețelul a fost ucisă și mama sa, învățătoare la Liceul nr. 6 din Harkiv. Fiul ei, Hordii, își făcea studiile la același liceu și era pasionat de hochei.  Ocupanții au lansat, de asemenea, atacuri cu rachete asupra orașului Novodnistrovsk, din regiunea Cernăuți, provocând un incendiu și pene de curent. În urma atacului s-a produs o criză ecologică, care, ulterior, a afectat și Republica Moldova, râul Nistru fiind poluat.

O altă zi – 21 martie. De dimineață, în Zaporijia, au fost uciși ambii părinți a două fetițe – de 11 și 15 ani –, ele fiind rănite. Zeci de mii de oameni au rămas fără lumină. În regiunea Donețk, cinci persoane au fost ucise, alte 14 au fost rănite în doar 24 de ore. În regiunea Herson, o persoană a fost ucisă și trei au fost rănite în timp ce rușii au atacat 25 de localități pe parcursul unei singure zile. În regiunea Harkiv, opt persoane, inclusiv o fetiță de 14 ani, au fost rănite. În regiunea Cernihiv, rușii au atacat infrastructura energetică și civilă, orașul s-a confruntat cu un blackout total…

În cele 24 de ore ale zilei de 24 martie, teroriștii ruși au atacat Ucraina (dincolo de rachetele doborâte în totalitate de apărarea aeriană) cu aproape… 1.000 de drone. E doar un exemplu. Dar statisticile astea ascund realitatea ucrainenilor  Vorbim de vieți pierdute sau date peste cap într-o clipă, de case distruse, de durere, șoc și pribegii.  Zi și noapte, zi și noapte…

Totuși, una dintre veștile bune e că, în martie, Ucraina a returnat alți 500 de apărători din captivitatea rusească, onorându-se acordurile convenite la Geneva. S-au întors acasă militari ai Forțelor Armate Ucrainene, inclusiv apărători ai orașului Mariupol, care se aflau în captivitate timp de aproape patru ani. Obosiți, epuizați, slăbiți din cale afară, ei nu-și puteau stăpâni emoțiile… Urmează o cale lungă de recuperare fizică și psihică și tare sper să reușească s-o parcurgă cât mai repede și fără urmări grave după un prizonierat inuman…

Martie a fost și luna în care Ucraina a răspuns la solicitările unor state din Golful Persic de a le oferi expertiză în securitate, tehnologii și contramăsuri împotriva dronelor: printre primele state care au beneficiat de asistența echipelor ucrainene au fost Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Până și primministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a solicitat Ucrainei o discuție cu președintele Volodimir Zelenski privind cooperarea în interceptarea dronelor iraniene. În general, astăzi expertiza și tehnologiile dezvoltate de Ucraina pe parcursul celor patru ani de război sunt de-a dreptul inestimabile și îmi pare rău să-l supăr pe Trump, dar Zelenski are o grămadă de „cărți de joc” pe care poate să le așeze pe masa partenerilor care o ajută cu adevărat să pună capăt dezmățului putinist.

Tot în martie, în timpul celei de a doua vizite oficiale în România a președintelui ucrainean, a fost semnat Parteneriatul strategic România-Ucraina. Alte două documentele semnate de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski vizează domeniul energetic și coproducția de armament. În sfârșit îl văd pe președintele nostru, Nicușor Dan, exact așa cum am sperat să fie atunci când îl votam. A fost o perioadă în care deja mă gândeam că am ales între doi trumpiști (vorba cântecului: unul vesel, altul trist). Dar ce bine e că m-am înșelat!

Revenind la performanțele de demontare a mașinăriei de război a lui Putin, să subliniem că în martie, regiunea Leningrad a fost atacată masiv din aer pentru prima dată de la încheierea Celui de Al Doilea Război Mondial. În nopțile spre 23 și 24 martie, Forțele de Apărare Ucrainene au atacat terminalul petrolier Transneft-Primorsk din portul Primorsk, regiunea Leningrad. Incendiul uriaș a năclăit cerul cu un fum negru, dens. De fapt, conform imaginilor, incendiul a luat proporțiile unei catastrofe ecologice. Autoritățile locale au confirmat impactul și incendiul și au evacuat personalul. A urmat uzina NOVATEK-Ust-Luga, care procesează condensat de gaz stabil și, în general, portul strategic Ust-Luga din regiune. Acolo ardea nu doar terminalul petrolier, ci și terminalele de gaze și cărbune, nodurile feroviare, depozitele și multe altele. Potrivit localnicilor, incendiul izbucnit în urma atacului făcea de-a dreptul ravagii!

Ulterior, Reuters a scris că cel puțin 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei (2 milioane de barili pe zi) a fost dezactivată pe termen indefinit ca urmare a atacurilor ucrainene și a reținerii petrolierelor aparținând „flotei din umbră” a Rusiei. Transporturile de petrol prin ambele porturi de export de la Marea Baltică – Primorsk și Ust-Luga – au fost suspendate. Și în portul Novorossiisk, de la Marea Neagră, transporturile sunt mult sub nivelurile planificate. Toate cele trei porturi au fost atacate de drone ucrainene în martie.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

pe strada olha kobylyanska din cer-

năuți măturătorul de bronz cu trandafiride bronz scutură de ani caldarâmul reînvie în piatră urmele lui eminescu calcpe ele trandafirii se-nroșesc se agață cughimpii de

Noutăți
Marcela Benea

Luptător

Știu despre mine că nu-mi aparțin.Brațele-mi nu îmbrățișează –am doar două mâini purtătoare de armă,instruite cum să omoare. Picioarele-mi sunt mereu în alertă,obosite, sunt în

Noutăți
Romeo Aurelian Ilie

Țipete cu tocuri cui

Nadejda Ivanov (născută în 1988) este doctor în filologie, cercetător știinţific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al USM, redactor-șef al revistei „Limbă,

Noutăți
Nicolae Popa

Călătorie spre Frasinul Gigant

(fragment) Deasupra unei râpi prăpăstioase crește un cireș sălbatic mult mai înalt decât copacii păduricii din jur. Iar în vârful cireșului tronează un cuibar clădit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *