Unul dintre cele mai de durată și persistente în timp parteneriate culturale este stabilit între Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău și Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova. Consecvenți programului de promovare a artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului, au organizat pe 31 mai 2023, la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” din Chișinău, expoziția de fotografie Imagini recurente a artistului vizual Ovidiu Ungureanu.
Expozițiile de fotografie constituie o prezență rară în cadrul expozițional autohton, iar cea semnată de Ovidiu Ungureanu vine să reintegreze acest limbaj în circuitul basarabean. Fotografia în secolul al XIX‑lea revoluționa percepția vizuală, iar pictorii au fost puși în situația afirmării unor noi căi și limbaje de exprimare în artă, diferite de reproducerea mimetică. În timp ce fotografia evoluează și elogiază instantaneul, imortalizează clipa efemeră, pictura se reinventează prin știință, senzații optice, până exclude obiectul din spațiul plastic, înlocuind treptat pictura cu obiectul în spațiul real. Oferindu‑i totuși picturii câteva din succesele/ calitățile sale – libertatea cadrajului, secvențialitatea și spontaneitatea –, fotografia a devenit un gen artistic. În Republica Moldova fotografia rămâne și astăzi un domeniu pe cât de elitar, pe atât de comun, datorită tehnologiilor.
Prezența fotografiei profesioniste la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” pune în discuție câteva aspecte semnificative: rolul artistului în contemporaneitate și evoluția tehnologiilor informaționale într‑o epocă postindustrială.
Expoziția Imagini recurente reprezintă o amplă sinteză a celor mai importante lucrări fotografice realizate de artistul băcăuan, promovând trei mari proiecte de artă vizuală – Tur de confrerie, Castele și palate și I‑auzi corbii!.
Seriile de fotografii Tur de confrerie sau I‑auzi corbii! deschid orizontul imens al mării și al cerului cu viețuitoarele lor: corbi și corăbii, iar Castele și palate ne fac o incursiune într‑un trecut recent, vizibil pregnant prin vestigiile sale. Fabricile și uzinele cu coșurile imense de fum –, prezențe constante în epoca industrializării, apar asemenea castelelor cu donjoane imense în centrul lor – locuri de ultim refugiu –, vestigii ale epocii medievale. Pe alocuri acești monștri ai industrializării nu mai funcționează, un indiciu vehement fiind prezența vegetației, iar alteori fumul sau un nor asemeni fumului ne indică efemeritatea acestei epoci. Ariditatea construcțiilor imense de beton intrate forțat în ambianța naturală conturează tenta apocaliptică, ce devine pregnantă prin poluarea mediului ambiant – vestigii ale unui trecut recent, devenite patrimoniu al contemporaneității și al viitorului.
Ochiul artistului selectează, obiectivizează imagini care obligă privitorul la reflecții asupra moștenirii recente, discontinuității regimurilor, valorilor și conferă fotografiei un rol terapeutic în acceptarea propriului traseu istoric și pronosticarea unui viitor atât de fragil în lumea contemporană.
Lumea pe care ne‑o aduce în prim‑plan Ovidiu Ungureanu ne deschide zona sensibilității și a sensibilizării ființei umane, ne interoghează asupra naturii creației umane. Ovidiu Ungureanu ne prezintă o estetică a lucrurilor/ mediului/ spațiului contemporan filtrat de sensibilitate, o viziune ecologică asupra mediului și a sufletului, impregnate de cromatica poeziei bacoviene. Pe lângă aspectul absolut impecabil de prezentare a expoziției și de organizare a mediului vizual, Ovidiu Ungureanu este exemplul artistului ancorat în esențele lumii contemporane.
