O expoziție de clan

„TRINITATE”, o expoziție de succes, o expoziție de clan, în sensul bun al cuvântului. Trei Artiști Plastici, care locuiesc sub un acoperiș, își servesc cafeaua la aceeași masă, ies și se întorc înapoi prin aceeași ușă în fiecare dimineață, seara se întorc și discută aprins problemele cu care se confruntă zi de zi, își împărtășesc bucuriile. O familie unită în care fiecare își are obligațiunile sale, fiecare zboară la înălțimea confortabilă lui, ca un unghi de cocori, în capul cârdului, cel mai tânăr cocor, poate că și cel mai rebel, Valeria BARBAS. Din urma ei, dar la aceeași înălțime amețitoare, ținându-se de mâini ca doi îndrăgostiți, cuceresc albastrul infinit Eleonora BRIGALDA și Ștefan POPA, trei nume notorii în pictura modernă, grafică și sculptură de proporții mici care au umplut până la refuz spațiul impunător al sălii centrale de expoziții „Constantin Brâncuși” din Chișinău.
Trei Artiști Plastici care au adunat publicul din capitală la un eveniment cultural, o expoziție pe care și-au dorit-o demult, și iată-i înconjurați de colegii de breaslă și cei care respiră cu aroma frumosului, lungindu-și viața cu o clipă de neuitat, savurând din creațiile acelora care s-au cununat cu ceea ce pot cel mai bine: picta în culori de curcubeu, înlătura ce-i de prisos într-o bucată de piatră sau lemn, pune pe note muzicale un vers, o poveste. Trei artiști atât de diverși în gândire au reușit să-și încorseteze gândurile puse în pânză, foi de hârtie, pietre în care un om obișnuit n-ar fi observat nimic, în așa mod, fel… că au apărut în fața spectatorului în haine care au croială diferită, dar se îmbracă la sărbătoare, fapt care le pune în valoare talentul și setea de exprimare, diversitatea ideilor, temperamentului de a da răspuns la întrebări ce nasc și nasc alte întrebări. O viață în circuit continuu, o viață plină de legende și balade, o viață plină de sentimente cu care se împart de fiecare dată frățește.
Valeria BARBAS, după cum am mai afirmat, acum confirm, este cu turnura sângelui mai rebelă, creațiile ei: „Jam sesion”, „Privind în esență”, „Gânduri magnetice – 14”, „Homo analogus”, „Nouă priviri asupra Lunii”, „Ouroboros”, „Delectare”, „Natură statică cu flori și melodii”, pictură de șevalet și colaj, vorbesc de la sine despre caracterul și setea nesăbuită de cunoaștere. Plasticiana prezintă în sine un atelier de inovații, de experimente care se încununează în cele mai dese cazuri de succesul la care nici ea nu s-a așteptat.
Eleonora BRIGALDA, un Artist Plastic mai experimentat, un critic de Arte Plastice cu mai multe publicații și câteva cărți de Artă care au văzut lumina tiparului, un Artist cu rațiune canalizată anume acolo unde se simte în apele ei și o face cu mare măiestrie și cunoștință de cauză. Creațiile ei: „Biserica din Padova”, „Stâna de argint”, „Dumbrava roșie, triptic”, „Deportări, triptic”, „Mănăstiri rupestre”, „Podul cu flori, triptic”, sunt o descătușare a sufletului după un zbor deasupra plaiului natal, ea îmbină armonios gândul, linia și culoarea, le impune să lucreze în favoarea sa. Picturile ei sunt ca niște descântece, în care nu fiecare crede, dar măcar o dată încearcă să-i înțeleagă mesajul; asta face ca spectatorul să se oprească în fața pânzelor și să mediteze asupra subiectului care are claritate de la bun început. Eleonora este mărul copt din Pomul vieții, cine vizionează expoziția are ocazia să guste din el cu ochii, să-și dea cu părerea, să se schimbe, să aducă și prietenii în fața altarului.
Ștefan POPA oscilează între pictura de șevalet, grafică și sculptura de proporții mici, preponderent preocupat de grafică; în celelalte două își găsește refugiul pentru o gură proaspătă de aer cu mireasmă de locuri îndrăgite. Creațiile lui: „Arșiță, Blaj, pictură ulei”, „Tripoliana, sculptură”, „Amprente, grafică”, „Pe-un picior de plai, sculptură”, „Flori, sculptură”, „Mărul discordiei, sculptură”, „Latinitate, grafică”, „Вхутемас”, un evantai de asociații asupra mediului înconjurător, transpuse cu acuratețe în diverse materiale, își au spectatorul lor, un spectator motivat, un spectator îmblânzit prin diversitatea gândirii și adunării într-un tot întreg, ceea ce îl face să se simtă el, pe alocuri înțeles, pe alocuri nu, el rămâne pe verticală, fidel profesiei pe care, nu el, dar ea l-a ales.
La expoziție am fost cu nepoțica Magda COBZAC MARINESCU, un boț cu ochi de clasa a treia, care m-a însoțit prin labiritul culorilor și a formelor, m-a copleșit cu ciripitul divin de copil, în ochii căruia am citit seninătate, satisfacție, plăcere. Timpul ales ne-a permis, într-o liniște profundă, să savurăm din creația a trei artiști, de la care așteptăm alte și alte expoziții; prezenta este mult mai amplă, eu am ales doar acele piese care, după părerea mea, le creionează portretele întocmai, plini de talent și setoși de a discuta de la egal la egal cu publicul prin intermediul creației și de ce nu ???

Victor Cobzac