De 76 ani, timp de 12 zile, peste 12 mii de profesioniști ai celei de‑a șaptea arte urcă treptele în purpur ale Palatului de pe Bulevardul Croisette, sub milioane de priviri admirative. Or, în 2023, cel bântuit de cataclisme, război și angoase, jurații, sub bagheta realizatorului suedez Ruben Ostlund, au făcut, se pare, o alegere justă, în acord cu preferințele criticilor și ale jurnaliștilor acreditați, recompensând filmele incitante ale competiției policrome și polifonice. Filme‑fluviu dar și haiku, drame și tragedii, mai puține comedii, spre regret, ode, elegii, poeme, tandrețe, furie și oroare… De toate pentru toți… De unele din cele 49 de pelicule ingurgitate, în medie patru pe zi, m‑aș fi lipsit. Orice conflagrație e o catastrofă umană, socială, ecologică – arta revelează foaia de temperatură a globului, la zi.
Palmierul de Aur i‑a revenit filmului Anatomia unei căderi, realizat de cineasta franceză Justine Triet.
Marele Premiu al Juriului merge către Jonathan Glazer cu Zona de interes, luând în colimator banalizarea răului și indiferența criminală.
Premiul Juriului încununează Frunzele moarte, girate de cineastul finlandez Aki Kaurismaki.
Premiul pentru regie l‑a primit francezul de origine vietnameză Tran Anh Hung.
Premiul pentru scenariu: japonezul Yuji Sakamoto pentru scenariul filmului Monstrul, regizat de Hirokazu Kore‑Eda, un familiar al Festivalului.
Premiul pentru interpretare feminină i‑a revenit artistei turce Merve Dizdar pentru Ierburi uscate, regizat de Nuri Bilge Ceylan.
Premiul pentru interpretare masculină: japonezul Koji Yakusho, personajul principal în filmul Zile perfecte, regizat de Wim Wenders.
Palmierul de Aur, onorific: unul pentru Michael Douglas și altul, surpriză, era pentru Harrison Ford, cel care pe 13 iulie face 81 de ani.
Copleșit de emoție, temerarul Indy a urcat pe scenă acompaniat de tema muzicală compusă de John Williams pentru saga Indiana Jones. Ecranul imens al sălii Lumière prezenta secvențe din filmele în care s‑a produs: Războiul Stelelor, American Graffiti, Apocalipsul acum, Rabinul și hoțul, Vânătorul de recompense, K‑19: Submarinul ucigaș, Mosquito Coast, Conversația, Evadatul.
„Sunt foarte mișcat, a rostit eroul, cu lacrimi în ochi. Se crede că în pragul morții îți vezi toată viața trecând fulgerător. Tocmai asta am trăit acum. Este o mare parte din viața mea, dar nu toată. Viața mea e și cea de lângă draga mea soție ce mi‑a susținut mereu pasiunea și visurile. Acum, dați‑mi voie să mă retrag și să vă mulțumesc din nou. Sunt onorat, dar e un film pe care trebuie să‑l vedeți.”
Indiana Jones, reconstruit – deja pe ecranele din Moldova
În premieră absolută la Cannes, Indiana Jones și cadranul destinului, ultimul episod din franciza îndrăgită din copilărie (James Mangold înlocuindu‑l pe Steven Spielberg la timonă), deja poate fi vizionat în Moldova. Filmul, ovaționat minute în șir după proiecția de la Cannes, era foarte așteptat, chiar dacă peste această nerăbdare plana o umbră de îndoială: va face oare față octogenarul Harrison Ford aventurilor eroice nu tocmai adecvate vârstei? Prologul, situat temporal în 1944, l‑a întinerit – firește cu concursul tehnologiilor moderne –, pe faimosul arheolog emblematic ce demonstrează o vivacitate de invidiat, cu nimic mai prejos decât în Căutarea arcei pierdute, lansată în 1981 – la fel ca atunci, în ritm alert și cu umor, fentează pericole de moarte, sare cu dezinvoltură dintr‑o mașină în alta, apoi într‑un tren în viteză, de unul singur pune la pământ un batalion întreg. Trama debutează
în 1969, în toiul competiției acerbe dintre SUA și U.R.S.S. pentru cucerirea cosmosului. Profesorul Indiana Jones se arată revoltat că NASA a recurs la sprijinul savanților naziști pentru a învinge în cursa contracronometru. După ce a petrecut mai bine de un deceniu ca titular de catedră la Hunter College din New York, pe respectabilul profesor de arheologie îl bate gândul să renunțe la cariera fulminantă, să se retragă la pensia meritată. Însă, deodată, în micul său apartament, cade bob sositor fiica unui vechi prieten și fina lui de botez Helena Shaw (Phoebe Waller‑Bridge), pornită să liciteze – firește, celui care dă mai mult – un artefact antic valoros, cândva deținut de tatăl ei: cadranul lui Arhimede, originală mașină a timpului. Șmechera Helena subtilizează relicva, obligându‑l oarecum să se lanseze în urmărire. Volens‑nolens, Indy își pune pălăria maro și faimoasa geacă de piele, ridică din nou cravașa, gata să asigure victoria binelui, să nu permită ca instrumentul străvechi să ajungă în mâinile răufăcătorilor. Curând îi trece pragul grupul de naziști conduși de rivalul înveterat al lui Indy, Jürgen Voller (interpretat de Mads Mikkelsen, banditul ideal), fost nazist angajat în programul spațial american. Foștii național‑socialiști și Klaber (Boyd Holbrook), jinduind cadranul, au o idee înfiorătoare: cea de a schimba cursul istoriei secolului XX.
Astfel, aventura continuă trepidantă. Cu o durată de 142 minute, filmul îi are în distribuție pe Harrison Ford, Mads Mikkelsen, Phoebe Waller‑Bridge, Boyd Holbrook, John Rhys‑Davies, Antonio Banderas, Shaunette Renée Wilson, Toby Jones, Ethann Isidore.
Realizatorul James Mangold, autorul celui de‑al cincilea episod al francizei, a declarat pentru presă: „De pe vremea liceului, experiența vizionării Căutătorilor arcei pierdute, la 17 ani, la Orange County Mall din nordul statului New York în ziua lansării, la 12 iunie 1981, s‑a întipărit definitiv în memoria mea afectiva, mă întrebam cum ar fi să regizez un asemenea film”.
Cele patru serii anterioare au încasat circa două miliarde de dolari la nivel global. Primul, Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute (1981), a primit patru premii Oscar (pentru efecte vizuale, scenografie, sunet și montaj) și alte patru nominalizări.
Să vedem cum va reuși acum premiatul Harrison Ford, alias Indiana Jones. Când a pășit pe covorul roșu împreună cu soția lui, actrița Calista Flockhart, crainicul așa l‑a și prezentat: „Indiana Jones și Calista Flockhart”. Fie într‑un ceas bun, Indy!
