Dar cu minecum rămâne?

(studentă la Colegiul Pedagocic „Alexei Mateevici”)

Nu vreau să mă întorc în timp
El e nemilos și năucitor
În trecut m‑a făcut să plâng și mi‑a distrus
Tot ce aveam mai frumos
Ce copil bun eram cândva
Talentat și atât de luminos
Dar el și‑a făcut treaba
A sacrificat sufletu‑mi
Pentru bunăstarea altora
Dar cu mine cum rămâne?
Cine sunt eu de fapt?
Făcându‑mă să iubesc viața
Și apoi
Să nu‑mi pese de oamenii pe care parcă îi iubeam


Poate am căzut iar în păcat
Dar singurul păcătos e timpul.
Doar el unește și desparte.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

ARTICOLE RECENTE

CELE MAI POPULARE ARTICOLE

Articole recomandate

Noutăți
Angelina Popovici

Sărbătorind feminitatea

În grădinile pictoriței Victoria Cozmolici, femeia e și sămânță, și floare, și rod totodată. Gata pentru alte înfloririi, prin viața ce-o perpetuează. Siluete, rotunjimi îmbietoare,

Noutăți
Vitalie Vovc

Ci să nu vă ghiftuiţi!

Există o categorie de filme (mai că am putea să le rezervăm un gen cinematografic aparte) care tratează despre arta culinară. Nu ar trebui să

Noutăți
Valerian Sava

Mono‑dialoguri filmo‑critice (85)

Incongruențe revigorante în plină caniculă: Memento 1918 (Adrian Popovici) & Carbon (Ion Borș) Dacă proiecțiile răzlețe cu Memento 1918 de Adrian Popovici – film anunțat

Noutăți
Anda Vahnovan

Omul acvariu sau rusul cel bun

Despre Ivan Pilchin, personajul și omul, autorul culegerii de poezii Omul acvariu, am citit la soția sa, Maria, în unul dintre poemele postate pe rețea,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *