Concursul universitar de poezie ,,Eugen Cioclea”
Să mergi la facultate cu gândul că vei începe, în sfârșit, o activitate cu adevărat literară – prin cenacluri, cercuri poetice, seri lecturale – și să ajungi să vezi că în afară de portretul lui Vieru pe ușa primei aule, nici un aer poetic nu mai bântuie sălile universitare. Ei bine, eu am fost ceva mai norocos (dar numai eu!), căci atunci când am intrat la Facultatea de Filologie și Istorie a U.P.S. „Ion Creangă”, Oxana Gherman ne-a invitat la un cenaclu pe care îl începea chiar din acel an. Și m-am dus! Dar numai eu și, din când în când, câte o Victorie. Iar în primăvară, am propus să facem un concurs de poezie, zic: poate așa vom da peste poeții care bântuie sălile universitare sub anonimat, că nu cred, dom’le, să nu fie nici unul. Așa a pornit inițiativa și numai Oxana Gherman știe câți nervi a costat organizarea acestui concurs, mai pui că și pandemia ne bătuse la ușă, chiar în acea primăvară! Asta a fost prima ediție a concursului.
A doua, cea din anul acesta (2021), am denumit-o chiar „Eugen Cioclea”, nume pe care-l poartă și cenaclul universității. Ediție care a avut mai mare succes, vreau să cred. În primul rând: am avut susținerea editurilor Cartier și Prut Internațional, care ne-au bucurat cu niște premii valoroase în materie de carte; în al doilea: am avut și mai mulți participanți (vorba lui Liiceanu – poate nu știam să ne promovăm atunci (sic!)), fapt care ne-a bucurat foarte mult.
Prin urmare, am ales, la rugămintea redacției Timpul, să vă prezint câte ceva din creația acestor patru poete, care s-au plasat pe locurile de top, în concurs, – fapt care nu neagă calitatea și talentul celorlalți, împotriva reproșurilor unora (deținători de plachete trimestriale) mai frustrați.
Nicoleta Odagiu.
Studiază la Facultatea de Filologie și Istorie a U.P.S. „Ion Creangă”. Deținătoarea locului I la Concursul de poezie „Eugen Cioclea”, ediția a 2-a.
nepandemică
se schimbă măști măști
una după alta
de indiferență
de ură
de scepticism
de protecție
fața mea adevărată
unde ești
mă tem să nu te pierd
prin colecția sumbră de măști
sau să nu te arunc întâmplător
la gunoi
într-o joie
îndrăgostiților
nu li se va mai face observație
pentru că se sărută fără mască
sau poate într-o joie
nu vom mai auzi în troleibuze
дорогие кишинёвцы
într-o joie vom uita
mirosul de dezinfectant
și alarma iritantă a salvărilor
într-o joie va fi bine
și nu ne vom mai întreba
ce zi este
***
Bulgakov Eminescu și ceilalți
ne-au urmărit iubirea
de pe raft
DEX-ul a rămas fără cuvinte
dragostea-n vremea holerei
tace discretă
și-o rătăcită de rugăciuni
își face cruce cu semnul
nu-ți pare că dintre cărți
iese un fum de țigară
probabil e Esenin
că doar n-or fi suporturile
de curs
Victoria Galbur
Studiază la Facultatea de Filologie și Istorie a U.P.S. „Ion Creangă”, ciclul II, masterat. Este câștigătoarea locului II la Concursul ProLectura 2021, creație literară, etapa internațională și a locului II la Concursul de poezie ,,Eugen Cioclea” edițiile 2020 și 2021.
***
ceva ne goleşte aievea
brutal. O toamnă în spasme
ne loveşte pe noi de noi înșine,
accidental.
O foaie din alea-n contrast
din albul în negrul zebrei
și invers. Ceva te frământă,
îți văd zbaterea naivă
ades. Te întoarce în tine toamna
şi nu-ţi place să vezi CEVAul
pe care-l numeşti
embriO(n)M
***
Merg prin bucătărie grațioasă și flămândă.
Mă uit prin geam. Drumul. Mașinile pleoștite aleargă pe asfalt sfârtecând orașul pe dinăuntru,
îi umblă prin măruntaie.
Reclamele râd inutile (un fel de personaje și ele).
Data viitoare îl voi ruga să-mi deseneze noaptea altfel. I-ar sta bine goală, străină și arogantă…
Dragi vecini de vis-à-vis,
n-am chef să îmbrac ceva,
o să trag jaluzelele.
Noapte bună.
***
Pe umerii de gheață
Sprijinindu-ne,
uităm că uneori
ei uită să rămână
reci și se
topesc.
Nu omorâți
bărbații,
dragi femei,
umerii-ghețari
pot deveni
baltă la picioarele
voastre şi
nu toți copiii
au învățat
să cânte
să danseze
desculți
în apă
Marinela Lungu
Studiază la U.P.S. „Ion Creangă”, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Câștigătoarea locului III la Concursul de poezie „Eugen Cioclea”, ediția a 2-a.
Clepsidra așteptării
Între două bătăi de inimă de zbuciumă o lacrimă.
Între două lacrimi se scaldă o durere.
Între două dureri mocnește un foc.
Între două focuri arde un vis.
Între două visuri se naște o speranță.
Între două speranțe moare o iluzie.
Între două iluzii tremură o șoaptă.
Între două șoapte se zbate un strigăt.
Între două strigăte se înăbușă o tăcere.
Între două tăceri se oglindește o tânguire.
Între două tânguiri zvâcnește o așteptare.
Între două așteptări se zbuciumă o inimă
Scăldată în durere,
Mocnind în foc,
Arzându-și visul,
Născându-și speranța,
Murindu-i iluzia,
Înăbușindu-și tăcerea,
Tremurându-i șoapta,
Zbătându-i-se strigătul,
Oglindindu-și tânguirea
Dureroasei așteptări…
La marginea unei tăceri
Mai bine lasă-mă la marginea unei tăceri,
Când lumea e un haos zgomotos
Aș prefera năduful rece al singurătății
Decât fierbințeala unei discuții halucinante
Într-o mulțime care anihilează valorile.
Mai bine rămân la marginea unei tăceri
Atunci când cuvântul devine de prisos,
Iar lumea – un spectacol ignorant
Din care se va cerne o singură ploaie
Într-un an de secetă.
Mai bine mă lași la marginea unei tăceri
Cât timp așteptarea sfârșit nu are,
Iar întunericul durează un veac de absurdități
Și trenul e prea plin de umbre:
Aleg să rămân la marginea unei tăceri.
Am să vin cu trenul cel din urmă
Dar mai târziu; când se va sfârși noaptea
Și teatrul, și umbra, și cuvântul…
Doina GRAJDEAN
Studiază la Facultatea de Filologie și Istorie, ciclul II masterat, la U.P.S. „Ion Creangă” din Chișinău. Este deținătoarea locului IV la Concursul de poezie „Eugen Cioclea”, ediția a 2-a.
***
Încep o nouă viață, dar toate par schimbate,
Şi-n nopţile senine apar închipuiri…
Cum să-ţi doreşti avere, cum să doreşti palate
Când fericirea toată trăieşte-n amintiri?
Ca valul trec prin lume şi paşii mei se plimbă
Pe urme veşnic limpezi ca lacrima de jale,
Când toate par schimbate, iubirea nu se schimbă
Şi poţi, ca pe o floare, s-o scuturi de petale.
Din ce-i făcută viaţa? Din dor şi lovituri?
Ne mai priveşte drumul spălat de-atâtea ploi.
Întrezăresc prin geamuri grămezi de vechituri
Ce s-au urcat în ceruri şi dorm pe stele moi…
Încep o nouă viață, iar paşii mei se plimbă
Şi-n zilele senine apar închipuiri…
Când toate par schimbate, iubirea nu se schimbă,
Iar fericirea toată trăieşte-n amintiri.
***
Înnebunită de copaci
cu frunza lor,
n-aș vrea să mă tratez,
aș vrea să mor.
Înnebunită de cocori
și zborul lor,
n-aș vrea să îi întorc,
aș vrea să mor.
Înnebunită de pământul
plin de dor,
n-aș vrea să mă trezesc,
aș vrea să mor.
De ploi înnebunită
și de zor,
n-aș vrea să le-ncălzesc,
aș vrea să mor.
Înnebunită de miresmi
și vraja lor,
nebună și vrăjită
vreau să mor.
Înnebunită de iubiri
cu plânsul lor,
n-aș vrea să mai zâmbesc,
aș vrea să mor.
Înnebunită de tăceri
și glasul lor,
aș vreau să tac și eu
apoi să mor.
Înnebunită de splendori
cu visul lor,
n-aș vrea să le visez,
aș vrea să mor.
E Toamnă!
Înnebunesc de toamnă,
sori și lună.
Aș vrea să mor,
Aș vrea să mor
NEBUNĂ.
La final, vreau să anticipez o bucurie enormă, atât pentru poeții acestor două ediții ale concursului, cât și pentru poezia tânără din Chișinău. Cu susținerea modestă a U.P.S. „Ion Creangă” și grație muncii asidue a Oxanei Gherman la redactare, la finele acestui semestru va apărea o antologie de poezie universitară, în care vor intra poeziile a 28 de poeți, număr care se regăsește, subtil (pentru cunoscători), și în titlul antologiei „Domino(r)”. Iar coperta a fost creată de tânărul pictor Ionutz Silfar. O antologie care, sper, va avea ecouri, toate bune, dar și va fi o motivație bună pentru tânăra generație de poeți.
