am simțit cum a trecut prin burtă un nou vis
de mi s‑a făcut cald în piept
mintea instant a contabilizat câți ani de muncă
și a tăcut
ca o mamă stupefiată de mofturile copilului
Între monstrul deznădejdii și cel al nădejdii
mereu sunt eu
care stau să mă nasc din peretele umflat de la umezeală
dar perioada de gestație nu se termină
Pauzele sunt cele mai înșelătoare nimfe
valsează în fața ochilor
și‑ți smulg câte un fir de păr
să țipi
să urăști
să iubești
să trasezi o linie
pe o bucată de hârtie
sacul cu psihopatologie
Înainte să luați o gură din mine
Vă preîntâmpin că nicio experiență pe care o veți găsi
printre dinți nu va fi pe placul vostru.
Veți simți rușine
și mă veți ruga să sterg din memoria mea acest episod.
Acest mesaj a fost șters
nu se șterge
Spatele meu a devenit regenerabil
și din fiecare mușcătură mai crește un vârf de munte
De aceea am devenit atât de înțepată neatentă vulgară și
dureroasă la atingere
Copiii se joacă de‑a adulții
Adulții de‑a bătrânii înțelepți
iar bătrânii se apucă să facă yoga să nu fie bătrâni
Unde sunt eu?
A curs ca un sânge
Pastilele sunt ca palmele mamei
le primesc ca să cresc femeie bună
și atentă la nevoile altora
Le iau să mă găsească în același loc
plină de viață și fără smiorcăieli
Între mine și ceilalți e o coadă de păun
Toți ochii ascultă recitalul meu și nu clipesc
nu râd
nu plâng
nu se miră
doar așteptă când voi țipa
eu însă nu pot
când eram mică mi‑au smuls țipătul din faringe și au făcut
din el spălător excelent pentru borcane în care pătrundea
doar mâna mea micuță
Cu vocea‑mea‑spălător am șters toate urmele de sânge
nu sânge la care vă gândiți
un sânge care n‑a trebuit să fie
cum nu trebuia să fiu și eu copil
