La răscrucea secolului XX-lea vor avea loc schimbări semnificative pe harta lumii. Revoluția bolșevică, prin actele de violență și teroare, a reprezentat o premisă semnificativă pentru Basarabia de a lua calea spre democrație, de a se întoarce la limba română și la tot ce este românesc. Marea Unire a reprezentat un fenomen de înaltă gratitudine pentru poporul român. Unul dintre pilonii Marii Uniri a fost Emanoil Catelly, un bălțean ce, prin dăruirea față de neamul românesc a reușit să schimbe fața unei Basarabii ce fusese create artificial. Emanoil Catelly a optat pentru alipirea Basarabiei la România, iar cuvântările sale au și astăzi actualitate. Un pilon al neamului românesc, asasinat de către forțele militare sovietice pentru că și-a valorificat neamul, un bălțean ce se trece deseori uitării.
Pe timpul aflării Basarabiei sub ocupație rusă, autoritățile au depus maxim efort pentru a șterge toate urmele personalităților marcante ce au contribuit la făurirea unei Basarabii prospere. După obținerea independenței Republicii Moldova în 1991, a început un proces de democratizare, ieșind la suprafață unele taine îngrozitoare ale crimelor comuniștilor. Odată cu democratizarea istoricii au cercetat activitatea Sfatului Țării. Astfel, este de menționat activitatea lui Emanoil Catelly ca unul din pilonii Marii Uniri a poporului român. Despre activitatea lui Emanoil Catelly va vorbi Colesnic Iurie în anul 2008, Moșanu Alexandru în anul 2011, Țurcanu Ion în 2018, în anul respectiv va ieși la lumină și un articol în ziarul Literatura și arta etc.
Emanoil Catelly s-a născut la 25 ianuarie 1883, în satul Zgărdești, județul Bălți, într-o familie de țărani răzeși. A absolvit Școala Agricolă inferioară din Cucuruzeni în 1901, instituție în care și-a făcut studiile și renumitul Grigori Cotovschi. După 1901 până în 1903 lucrează la moșieri ca mecanic de utilaj agricol. În septembrie aceluiași an este înrolat în armata țaristă. Peste un an intră la Școala de iuncheri, unde a învățat până în august 1907. În 1910 devine locotenent, avansând până în 1914 la gradul de căpitan de stat major, iar în 1917 – căpitan. Mai târziu urmează înscrierea în rândul celor puțini luptători de patrie, purtând cu desăvârșire numele său în istoria neamului românesc (Anexa 1). Aflându-se la Odesa, în luna aprilie 1917 pentru lucrări de cancelarie, Catelly a organizat mai multe adunări ale românilor basarabeni din localitate, unde le explică necesitatea Basarabiei de a fi liberă, prin debarasarea completă de supremația rusească și obținerea autonomiei râvnite. A dus o activă politică în guvern, datorită faptului că a vorbit în faţa deputaţilor, astfel că aceste momente au fost reţinute de procesele-verbale ale legislativului, la 5 ianuarie 1918, într-un moment de mare cumpănă pentru Republica Democratică Moldovenească, el a ţinut în legislativ un discurs magistral în care arăta care erau rezultatele şi sensul revoluţiei naţionale basarabene, insistând asupra necesităţii de a păstra prietenia moldovenilor cu etniile conlocuitoare. Numirea sa ca director general al agriculturii în guvernul Cazacu i-a oferit posibilitatea de a vorbi în Parlament despre unele preocupări de bază ale executivului, nu doar despre domeniul său de activitate. Conștientiza faptul că ar putea fi arestat sau omorât de către dușmanul din est însă, cu toate acestea, prin discursul său istoric manifestă forță, măreție și devotament față de poporul pe care-l reprezintă.
Anul revoluționar bolșevic a însemnat pentru Basarabia declanșarea luptei de eliberare națională a românilor din țară, de sub ocupația rusească, iar Catelly și-a adus aportul său substantial. Participă activ la constituirea Sfatului Țării, format la 21 noiembrie 1917, președinte: Ion Inculeț. Deși a evoluat în condiții mult mai grele, mișcarea de emancipare națională din Basarabia s-a afirmat prin lupta înverșunată împotriva țarismului, pentru limba, obiceiuri și tradiții și alte lucruri ce țin de cultură. Județul Bălți a fost primul din Basarabia care la 3 martie 1918 care s-a pronunțat în favoarea unirii Basarabiei cu România. La 3 martie 1918, Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălți a decis „să ne unim din nou cu scumpa noastră Ţară- Mamă, România, voind să împărțim cu ea frățește tot norocul și nevoile vieții noastre viitoare ca și în vremurile lui Ștefan cel Mare”. Îndată după Marea Unire din 1918, după recăpătarea dreptului de neam, Emanoil Catelly deține mai multe funcții înalte, cum ar fi: Director general al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Democratice Moldovenești, judecător popular în Nădușita, județul Soroca, membru al Partidului Național Liberal, prefect al județului Bălți. În timpul deținerii acestei funcții, în județul Bălți s-au construit 49 de școli, a fost renovat localul Școlii Normale, s-a construit noua clădire a Liceul de fete „Domnița Ileana”.
Activând o perioadă îndelungată ca prefect al județului Bălți, astăzi având statut de municipiu, și senator în Parlamentul României ca membru al Partidului Național Liberal, Emanoil Catelly a avut o importantă contribuție în activitatea socio-economică, politică și culturală de prosperare a Basarabiei de atunci. Emanoil Catelly a avut o soartă demnă, dar cu sfârșit tragic, pentru că a fost o personalitate prea impunătoare, a devenit incomodă puterii sovietice care se instaurase în Basarabia în anul 1940. Astfel, la 5 iulie 1940, fostul prefect al județului Bălți, Emanoil Catelly, este arestat de reprezentanții NKVD-ului sub acuzația de ,,activitate contrarevoluționară”. Când s-a pomenit în pușcăria din orașul Kazan, Emanoil Catelly era deja distrus; devenise doar umbra omului de odinioară, pe care bălțenii îl memorizează plimbându-se în grădina publică a orașului, îmbrăcat într-un costum negru și cu papion, chiar în ziua intrării armatei roșii în Basarabia.
Nelea Chihai
Anexa 1. Portretul lui Emanoil Catelly
Anexa 2. Vizita regelui Carol al II-lea la Bălți
