Arta

Ce înseamnă să creezi, să faci artă, să împărtășești cu ceilalți roadele muncii tale? Să oferi emoții și trăiri pe pânză sau partitură, pe foaie sau pe scenă? Un artist își transpune sufletul în arta sa, în lucrarea pe care o aduce la viață și pe care o arată lumii întregi. Astfel, artistul participă la dezvoltarea culturii și îl ajută pe om să cunoască diverse procese ale vieții umane, dar cel mai important este faptul că prin arta sa, acesta modelează sufletul omului.

Arta are rolul de a vindeca sufletul de patimi. Prin expunerea la artă, omul se eliberează de tensiunile interioare și neliniști, arta îl aduce într-o stare de relaxare, de redescoperire a eului, de regenerare a acestuia. Așadar, fie că vorbim de creator sau de receptor (cititor, spectator), arta presupune o implicare a emoțiilor, a simțurilor, a sentimentelor care permit omului să participe la actul creației în deplină libertate. De asemenea, este necesară o doză semnificativă de inteligență, pentru a crea o lucrare de artă ce are ca origini un gând, un obiect, o culoare, un sentiment, pentru a putea fi receptiv la trăirile interioare ale artistului devenite vizibile si tangibile.

Arta, prin rolul ei de a „încălzi” sufletul, de a-l elibera, de a-i da o nouă pereche de aripi, a devenit un mijloc căutat în permanență de om, la care acesta poate recurge atunci când tensiunile interioare, pasiunile sale depășesc marginile obișnuitului și îl copleșesc. Fiecare dintre noi se confruntă cu anumite stări de neliniște, cu temeri… Toate aceste simțiri pot cauza individului emoții negative. Aici intervine arta, sub forma unei poezii, a unei melodii, a unui dans sau a picturii. Rolul acestora este de a reduce din gradul de intensitate a emoțiilor negative, făcând loc unei stări de relaxare și calmitate.

Atunci când vorbim despre rolul artei, un concept important care se impune și care este, de altfel, bine știut din Poetica lui Aristotel este cel de catharsis, adică „purificarea spiritului cu ajutorul artei prin participarea intensă la fenomenul artistic” și „efectul terapeutic obținut prin descărcarea unei trăiri”. Filosoful vorbește despre catharsis muzical și catharsis tragic. Așadar, apelarea la muzică și teatru ne ajută să ne tratăm, prin intermediul Terapiei prin Artă.

Prin muzică, artistul își exprimă sentimentele, ideile pe care le combină într-o manieră specifică lui și își transpune emoțiile în fiecare notă scrisă pe foaie. Toate trăirile sale se armonizează și urmează a deveni una cu sufletul, de aceea prin ea ne putem desprinde de tensiunea acumulată, de gândurile rele, de orice emoții care se adună și să ne transpunem în lumea ei.

Un alt mijloc de evadare din cotidian, pe lângă muzică, îl reprezintă și poezia. O lucrare în care poetul își exprimă gândurile, ideile și sentimentele în mod direct este o lume numai bună de explorat. Trăirile interioare ale poetului ne apar nouă, cititorilor, ca un univers care ne dă posibilitatea să evadăm din viața noatră și să cercetăm alte lumi. Ne identificăm, ne regăsim în versuri… Prin inteligență, pasiune, forță de creație, operele ne ajută să cunoaștem realitatea, ne permit să dăm frâu liber imaginației, ne alină sufletește și ne îmbogățește cultural.

Catharsis tragic și azi are menirea de a ne familiariza cu societatea. Teatrul ne aduce mai aproape de înțelegerea caracterelor umane, a diversității, fiind în același timp și un mijloc de divertisment, unde iarăși ne putem refugia.

Arta este plăsmuirea, formarea atât în lumea lucrărilor cât și în împărăția sufletului.

Distribuie acest articol:

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Share on pinterest

Articole recomandate

Noutăți
Radmila Popovici

pe strada olha kobylyanska din cer-

năuți măturătorul de bronz cu trandafiride bronz scutură de ani caldarâmul reînvie în piatră urmele lui eminescu calcpe ele trandafirii se-nroșesc se agață cughimpii de

Noutăți
Marcela Benea

Luptător

Știu despre mine că nu-mi aparțin.Brațele-mi nu îmbrățișează –am doar două mâini purtătoare de armă,instruite cum să omoare. Picioarele-mi sunt mereu în alertă,obosite, sunt în

Noutăți
Romeo Aurelian Ilie

Țipete cu tocuri cui

Nadejda Ivanov (născută în 1988) este doctor în filologie, cercetător știinţific la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al USM, redactor-șef al revistei „Limbă,

Noutăți
Nicolae Popa

Călătorie spre Frasinul Gigant

(fragment) Deasupra unei râpi prăpăstioase crește un cireș sălbatic mult mai înalt decât copacii păduricii din jur. Iar în vârful cireșului tronează un cuibar clădit

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *