Credeți că e posibil să rezistăm războului, agresiunii, fascismului, totalitarismului prin artă? În ce măsură ne ajută să supraviețuim și care, de fapt, îi este menirea?
Metin Cengiz, poet, eseist, traducător şi editor din Turcia
În primul rând, trebuie să clarificăm „o problemă”. Poezia nu schimbă oamenii, cum pretind unii. Ea îi încurajează să se schimbe. Poezia îi încurajează pe oameni să se schimbe indirect, nu direct. Acum, permite‑mi să îți răspund la întrebare. Poezia nu este utilă doar atunci când oamenilor le merge bine în toate. Poezia are un impact asupra oamenilor în orice situație și în orice moment al vieții, pe timp de pace și pe timp de război, le exersează imaginația și le deschide ușa pentru a vedea altfel realitatea. Astfel, așa cum o persoană își intensifică sentimentele și gândurile cu ajutorul poeziei atunci când este îndrăgostită, tot așa și le intensifică și în situații limită. Poezia este utilă și atunci când o persoană este în închisoare sau în război. Ea îi dă puterea de a îndura și de a rezista. Dar, iarăși, în mod indirect. Aș dori să dau un singur exemplu: în timpul Imperiului Otoman, poezia era folosită ca materie în educație pentru a asigura îm‑ bogățirea sufletului. Așadar, cum îi schimbă poezia indirect pe oameni? Poezia face acest lucru prin felul în care ne generează și modelează emoțiile. Și în momentul în care poezia ne infuențează emoțiile, ea începe să ne transforme, să ne conducă spre adevărul din interiorul nostru. Emoțiile noastre forțează mintea și funcționează în conformitate cu mesajul ei. Astfel, poezia – limbajul emoțiilor – devine o forță obiectivă. Nu există nicio situație particulară pentru acest lucru. Poezia ne oferă mereu acest proces al transformării.
(Traducere din franceză de Maria Ivanov)
