La Kenmore Park Junior School din Harrow, unde voi începe predarea orelor de limbă, cultură și civilizație română, m‑au uimit câteva lucruri. Mai întâi, faptul că aproximativ 45% dintre copii sunt de etnie română. Școala are parte de o asistentă de origine română, Ana Violeta Virlics, numită ambasadoare, care le apără interesele. Doamna e din Satu‑Mare. Apoi, faptul că directorul, Mr. Michael Baumring, e cel care le ridică mereu copiilor hainele căzute pe jos din cuiere. „E munca mea de când mă știu, nici sport nu îmi mai trebuie”, îmi zice. Apoi, biroul dumnealui cu ușă transparentă și cu o poză haioasă la intrare. „Micuților nu trebuie să le fie frică de mine”, a completat. „Știu câteva cuvinte în română: mulțumesc și palincă”, îmi mai povestește un profesor de aici. Directorul începe să depene istoria despre vacanța de schi de la Brașov, de pe vremea lui Ceaușescu, când oamenii de pe stradă încercau să îl convingă să le vândă blugii de pe el. „O liră pe piața neagră echivala cu 125 de lei parcă”, își amintește. Mi‑a făcut un tur al școlii. Am intrat în toate clasele, i‑am salutat politicos pe copii în română. „Bună ziua!” le‑am strigat! „Este deja după‑amiază”, mi‑a reproșat o fetiță din clasa a cincea de aici (nouă ani să fi avut). Sonia o cheamă. I‑am dat dreptate. Mi‑am dat seama că îmi va fi interesant cu ei. Copiii de azi nu sunt cei de altădată (sau cei din altă țară). Și o parte dintre ei speră să revină, într‑o zi, în România.
Româna este a treia limbă vorbită în UK după engleză și poloneză. Cursurile de limba română, oferite de statul român și întrerupte odată cu Brexitul, s‑au reluat în luna ianuarie a acestui an. Am propus școlii să inițiem o mică bibliotecă de cărți în română din donații – mi s‑a aprobat. Cum altfel, cu așa director! Sper să mi se aprobe proiectul și în celelalte două școli.
Așadar, să fie un început cu dreptul!
La despărțire, directorul mi‑a ridicat paltonul de jos și mi‑a urat succes!
P.S. Toți doritorii sunt bineveniți cu donație de carte pentru copii!
#povestirilondoneze
