când s-a pornit războiul
intram zilnic
pe portalurile de știri
le evitam pe cele rusești
tata zicea că
putin e liderul de care
are
nevoie o țară
că el face ordine
e împotriva lgbt
a răului și pornografiei
că poate întoarce
comunismul
când le-a fost bine
tuturor
că el pe noi
nu ne va atinge
căci
vorbim rusa
și el nu ucide oamenii
simpli
el îi apără
pe cei slabi
nu prea discutam
cu tata
încercam
să nu-l provoc
căci oricâte argumente
mi-ar fi adus
în mine suna clar:
așa nu se poate!
e rău!
nu e uman!
nu e logic!
tata e infectat
ori n-are curajul
să se împotrivească
unui tiran
și să spună lucrurilor
pe nume
că
așa nu se poate!?
tata mai zicea
că nu-și lasă el
casa
eu îmi pregăteam
un rucsac
cu
un litru jumătate de apă
buletinul
certificatul de naștere
pașaportul
șervețele umede și
uscate
absorbante
pastile pentru durere
bani strânși
nu aveam
dar cel mai mult
mă preocupa
cum să-l conving
pe bărbatul iubit
să-și lase serviciul
și să evadăm
oare ne-ar duce autocarul
pe gratis
în Germania?
cât încă nu-i
târziu
cât încă bărbații
nu sunt înrolați
chemați și puși
în fața gloanțelor
eu pot să mor
dacă intră soldații
pe ușă
bag cuțitul în mine
dar cum aș putea
să trăiesc
știindu-l undeva
pe front
rănit
fără un picior
o mână
cu fața arsă
ori neștiind
unde a căzut?!
războiul e în desfășurare
tata ascultă
interviul unui băiat
de 18 ani
simplu
care și-a pierdut
jumătate de corp
undeva acolo
tata tace!
